Liderii comunității
Conținut Popular
Afișez conținut cu cea mai mare reputație pe 05.07.2010 în toate secțiunile
-
Cea mai buna imagine v-o formati daca va jucati cu un ECN adevarat cateva luni. Adica doar sa il urmariti, ca de miscat nici pomeneala Sa il urmariti in sensul ca sa vedeti toate cotatiile de nivel 2, precum si cele de nivel 3 (extensiile/slippage-ul). O sa vedeti ca daca acum cursul este 1.5000 la bid si sunt 100M la cumparare la 1.4999 si 100M la 1.4998 si alti 300M la 1.4997, toate buy-limit, extensie 0, (fill all or nothing), vine unu cu sell de 500M la pretul pietei cu slippage 3, 4, 5 si cursul se duce la 1.4997, inghiţind toate cele 3 buy-limite... In urma lui, buy-stopuri gramada deasupra (la 1.4999, 1.5000, 1.5001, etc.) Unde se duce piata dupa aceea, nimeni nu stie. Ceea ce misca piata nu e cererea si oferta. Nu exista "sunt mai multi buy", ori "sunt mai multi sell", asta e o aiureala, pentru ca in orice moment, numarul celor care vand este egal cu numarul celor care cumpara (ca numar de loturi). Asta deoarece pentru fiecare buy exista un sell. Nu taurii si ursii misca piata. Daca acest model al cererii si ofertei ar fi adevarat, atunci bancile al pierde continuu. Haideti sa facem un exemplu practic. Sunt 8 brokeri legati la doua banci mari, si fiecare broker are 100 de clienti. Clientii tranzactioneaza doar cate un lot, pentru simplitate. Bancile trimit brokerilor cotatii cu spread de un pip. Brokerii 3,4,5,6 sunt mai smekeri si largesc spreadul cu jumatate de pip in ambele directii, trimitand clientilor spread de 2 pipsi. Ceilalti brokeri trimit acelasi spread care il primesc de la banca. In plus, sa zicem ca brokerii 4 si 8 sunt ECN, adica nu fac trading in house si totul merge prin ei full automatizat. Bun. Am acoperit cam toate situatiile. Acuma piata ofera semnale de sell (nu ma intereseaza pe ce criterii decid traderii chestia asta), si dintre cei 400 de clienti ai primilor 4 brokeri, care sunt conectati la prima banca, cei mai multi decid sa vanda. Spre exemplu, la fiecare dintre primii 4 brokeri, 60 dintre clienti vand, si restul de 40 de clienti cumpara. Deci brokerii 1 si 2 primesc fiecare cate 60 de loturi la vanzare si 40 la cumparare, spreadul lor este de 1 pip, ei vor imperechea 40 de loturi, castigand automat 40 de pipsi (400 de parai) si vor plasa cele 20 de loturi sell ramase, mai departe, spre banca, deoarece ei nu vor sa ramana descoperiti, adica brokerul este unul "ideal", care nu joaca impotriva clientului (nu restrangem cu nimic generalitatea, daca avem un broker care joaca contra clientului, atunci el poate fi privit ca un broker ideal impreuna cu un nou trader, pe acelasi principiu in care in electronica o bobina reala poate fi provita ca o bobina ideala, cu rezistenta zero, in serie cu un rezistor). Deci banca 1 va primi de la primii 2 brokeri cate 20 de loturi sell. Brokerul 3 primeste 60 sell si 40 buy, dar el este "hoţ" in sensul in care spuneam mai sus ca a crescut spreadul. Deci el imperecheaza 40 de loturi si face 800 de parai, iar restul de 20 le plaseaza bancii. Banca are pana acum 60 de loturi de sell. Brokerul insa incaseaza si diferenta de spread de jumatate de pip de la cele 20 de loturi, inca 100 de parai, pentru ca el plaseaza orderul bancii la pretul cotat de banca, dar ia de la client la pretul extins, oferit clientului. Deci brokerul al treilea are cel mai baban castig, de 900 de parai pana acum. Brokerul 4 este ECN, cum am zis mai sus. El isi ia jumatate de pip de la 60 de selleri (300 de parai) si jumatate de pip de la 40 de buyeri (200 de parai), pentru ca am zis ca largeste spreadul, si plaseaza bancii 60 de sell si 40 de buy cu spread de 1 pip. Cum stam pana acum? Primii 4 brokeri au profit fiecare de 400, 400, 900, 500 de parai, iar prima banca a primit 120 de loturi la sell si 40 de loturi la buy. Banca la randul ei imperecheaza cele 40 de loturi si face profit de 400 de parai (un pip), si ramane pe buy cu 80 de loturi. De ce zic ca ramane pe buy? pentru ca tranzactiile au fost deja executate la pretul pietei, ea a primit 80 de loturi de sell in plus faţă de numarul de loturi de buy, deci a cumparat cele 80 de loturi, si este acum EXPUSA cu 80 de loturi long. To make the story short, am facut un desen cu felul cum evoluează lucrurile, ocazie cu care am complicat putin lucrurile la cea de a doua banca, si va las pe voi sa ghiciti ce fac acei traderi si/sau brokeri. Ideea care transpare din poza, de altfel de bun simţ, este ca brokerul face cu atati mai multi bani cu cati traderii sunt mai "nehotărîţi", daca el decide sa faca trading in house. Daca toti traderii vor in aceeasi directie, brokerul care nu largeste spreadul nu face bani. De aici apare tentatia de a "innebuni" traderul oferindu-i stiri contradictorii, etc, etc. Comparati primii doi brokeri cu al saptelea, ori al treilea cu al cincilea. Daca este ECN el face intotdeauna aceiasi bani, dependent de numarul de traderi si de cat de mult a largit spreadul. De exemplu, brokerul al patrulea face intotdeauna 500 de parai (fapt marcat cu un asterisc) INDEPENDENT de directia in care tranzactioneaza clientii lui. Profitul vine din largirea spreadului. Ultimul broker, care nu largeste spreadul, nu va face nici un ban, daca el da clientilor aceleasi cotatii ca cele oferite de banca, indiferent de directia in care tranzactioneaza clientii lui. Dar sa nu il plangem noi pe el, exista taxe, comisioane, alte chestii cu care el poate sa isi scoata banii. Ceea ce ne intereseaza pe noi acum este ce se intampla la nivelul bancilor. Inainte de a explica ce se intampla la nivelul bancilor (daca nu ati intuit deja, privind poza) o sa mai amintesc inca odata ca brokerul castiga cu atat mai multi bani cu cat largeste spreadul mai mult, si cu cat traderii lui sunt mai "echilibrati" (a se citi "nehotarati asupra directiei"). Este de altfel la bunul simţ. Pentru ca a creste spreadul e riscant, traderii migreaza repede spre alti brokeri cu spreaduri normale, interesul brokerilor este de a "confuza" clientii. Nu numai din dorinţa de a gasi contraparte la aproape toate beturile. Brokerul nu are interes sa tranzactioneze contra clientului, si o sa vedeti mai departe de ce. Dar el castiga cu atat mai multi bani cu cat beturile puse de traderi sunt mai echilibrate, pentru ca el evita plasarea acestor tranzactii bancilor, caz in care brokerul pierde, comparativ cu cazul in care poate imperechea totul in-house. Am mai spus asta pe vamist si am fost luat la misto de oarecare traderi, care probabil ca nu au depasit inca nivelul de demo trading... Bun, revenind la banci. Prima banca este contraparte la 80 de loturi sell, deci ea este long cu 80 de loturi, iar a doua banca, precum se vede din poza, este short cu 20 de loturi. Prin tradingul in-house, bancile fac un profit de 400 si respectiv 450 de parai. Fara ca piata sa se miste macar un pip, dar vom reveni si la miscarea pietei. Acuma, bancile astea nu sunt independente. Ele fac trading intre ele, swapuri bancare, cu un spread foarte mic. Ele sunt conectate prin currenex, ori alta platforma, si situatii ca cea de faţă rezulta imediat intr-un swap bancar de 20 de loturi. Adica bancile vor schimba intre ele 20 de loturi instantaneu, la pretul dictat de banca cu oferta cea mai mica, care in acest fel face un profit minuscul, notat pe poza cu X. Contractul este de forma urmatoare: "imi vinzi 20 de loturi la pretul meu si te las pe tine sa dai cotatia". Atentie! Bancile dau cotatii la brokeri. Well, in realitate lanţul este mai lung, brokerii nostrii butic pot fi conectati la alti brokeri mai mari, care la randul lor trec printr-o serie de banci, prime-brokeri, market-makeri, etc, pana ajung la bancile centrale, dar sa nu complicam inutil lucrurile, sa zicem ca cele doua banci sunt banci centrale, capete de pod in lantul acesta prescurtat. Banca a doua, care a oferit pe currenex 20 de loturi short este acoperita, pentru ca in urma schimbului ea nu mai are nimic, nici un lot de sell sau buy, pe cand prima banca este descoperita. Fiind descoperita, ea are privilegiul de a fixa noua cotatie, dar trebuie sa plateasca acest privilegiu vanzand cele 20 de loturi la cotatia de ask interbancar, sa zicem spread de un sfert de pip, drept pentru care ea face o pierdere de X=5 parai, iar banca a doua face un profit de x=5 parai. Pana acum, bancile au profit de 395 si respectiv 455 de parai, daca luam X=5. De cand vorbim noi aici au trecut cateva zeci de milisecunde, si piata nu s-a miscat nici un pip. Atentie! Piata nu s-a miscat nici un pip, inca! La ora actuala in sistem toti brokerii sunt acoperiti, iar a doua banca este si ea acoperita, adica expunerea lor este ZERO, ei nu fac profit sau pierdere, indiferent unde se duce piata, pe ei nu ii intereseaza UNDE va fi urmatorul tick. In sus sau in jos, ii doare la basca. In sistem au ramas 60 de loturi, care sunt "incarcate" in expunerea primei banci. Dupa toate swapurile si reglarile de conturi intre toti participantii, prima banca este expusa cu 60 de loturi long, si - ATENTIE! - ea are privilegiul de a fixa urmatoarea cotatie. Ea spune "vand 60 de loturi la pretul cutare". Intrebare pentru clasa a patra: daca banca a cumparat cele 60 de loturi la 1.2345, la cat va vinde ea? Va vinde la 1.2346, sau la 1.2344? Doar un idiot ar vinde la cea de a doua suma, cauzand bancii pierdere de 600 de parai. Banca are interesul sa castige, deci urmatoarea cotatie va fi un pip mai sus. Aceasta cifra e transmisa prin currenex tuturor celorlalte banci, pe care le doare la basca, ca ele nu sunt expuse. Daca nu le place, intervin arbitratorii, care echilibreaza cotatiile. Mecanismul in sine e mult mai complicat, cotatiile, daca o sa cititi cum sunt stabilite, sunt de fapt "ultimul pret tranzactionat", ceea ce face ca brokerii sa fie mereu cu un pas in urma, iar traderii ca noi cu doi pasi in urma. Dar sa nu intram in detalii de acest fel, ci sa pastram lucrurile la nivelul simplu aratat in poza. Banca care stabileste cotatia este expusa long cu 60 de loturi. Clar, cotatia va creste, pentru ca banca vrea sa faca profit. Ea comunica cotatia la care este dispusa sa vanda, brokerilor si celorlalte banci. Brokerii adauga (largesc) spreadul, comunica cotatia clientilor. Ce vede traderul la capatul firului? Vede cotatia crescand cu un pip sau doi. Rezumat: Desi 430 de traderi au vandut cate un lot, si doar 370 de traderi au cumparat (calculati si voi, de pe poza), adica au fost 430 de loturi la vanzare, si doar 370 la cumparare, totusi piata a crescut cu un pip sau doi. Unde este cererea si oferta? Unde este minima rezistenţă? Piata se misca in directia maximizarii profitului. Mai tineti minte postul meu cu maximizarea profitului? Acesta este un rezumat al teoriei. Oricat de complicata ar fi diagrama, si oricate variabile am pune in ea, teoria "minimei rezistente" sau a "cererii si ofertei", rezulta in pierderi indubitabile pentru bancile centrale si pentru marii rechini de pe piata. Daca piata se misca conform cererii si ofertei, bancile pierd. Daca socotim betul de 60 al primei banci, si swapul de 20, atunci cererea este in orice moment egala cu oferta. Pentru fiecare lot vandut exista un buyer, si pentru fiecare lot cumparat exista un seller. Nu cererea si oferta misca piata. Daca "out of the thin air", exista o a treia banca sau o alta entitate (big-shark) in sistem, care este expusa cu 100 de loturi short, vandute la un pret mai mare, ea va cumpara cele 60 de loturi de la prima banca, care va face in acest fel profit de inca 600 de parai, iar noua entitate va ramane short cu 40 de loturi si va incerca sa buy-to-cover la un pret mai mic, pentru a face profit. Ea va fixa in acest fel o cotatie mai mica pe care o va comunica celorlalti, care nemaifiind expusi, ii doare la basca. Traderii brokerilor celei de a treia banci, care au cumparat cele 100 de loturi vandute de banca, la un pret mai mare, vor pierde pe noua cotatie. There is no other way! Revenind la brokeri, spuneam ca ei nu au interes sa tranzactioneze impotriva clientului. Am mai zis pe vamist ca numai brokerii idioti fac asta, si am fost luat la misto. Brokerii buni, ca cei din poza, stiu ca daca ei cumpara (de exemplu primii 4 brokeri) cele 20 de loturi in plus, in loc sa le plaseze mai departe bancii, atunci la prima banca vor ajunge 0 (zero) loturi surplus, in timp ce a doua va avea minus 20, caz in care a doua banca va fixa cotatia, care - odata ce banca e short - va fi mai mica. Adica brokerii bulumaci care au cumparat direct de la clienti, ramanand ei expusi long in piata, vor pierde pe noua cotatie. Poate nu imediat, asta depinde de cat de expuse sunt cele doua banci, dar vor piarde pana la urma. Asta nu se intampla la prima mana, in prima saptamana, ori nici macar in prima luna, daca brokerul nu e lacom, dar pe termen lung, tradingul impotriva clientului nu este viabil, matematic. In timp, se gaseste cate unu care castiga cateva milioane (eventual un alt broker sau big shark care considera ca brokerul bulumac "strica faima brokeriolor", ca "ii ia clientii", ori ca "fraiereste lumea", investitorii mari au si ei mandria lor si au sculele necesare sa depisteze astfel de şarlatani). Urmarea: brokerul bulumac da faliment si trebuie sa isi vanda casa, vezi cazul Neuimex care au tranyactionat impotriva unui client si ala a castigat vo 7 milioane, iar ei au pierdut firma. Ce se intampla daca eu vand un miliard? ca sa revenim la intrebare titlu. Well, la suma asta probabil ca "fill all or nothing" este exclus, sunt putine sanse sa gasesti buyer, daca nu cumva iti alegi un moment prost in care toata lumea cumpara. Daca permit un slippage de 10 puncte, si permit filling partial, atunci cel mai probabil este ca orderul meu va matura toate buy-limit-urile pe distanta de cei 10 pipsi in jos. Desigur piata scade 10 pipsi. Poate si mai mult, daca nu gasesc contraprte si permit extensie mai mare. Dar ce face piata dupa aceea, ramane incontinuare o enigma! Depinde ce fac ceilalti traderi. Nu e greu sa intri, e greu sa iesi. Pentru ca odata intrat, toti vor dori sa puna mana pe banii tai, si cel mai probabil ca dupa aceea piata va creste. Daca ai fost destul de zevzec sa vinzi toti banii odata, atunci nu mai ai ce vinde, nu mai ai cu ce te opune pietei, si daca piata se misca cativa pipsi si vrei sa iesi, trebuie sa cumperi, deci trebuie sa gasesti selleri. Iesirea este de multe ori mai complicata ca intrarea, si tine mai mult timp. Vezi cazul cu lira turceasca si dolarul canadian, postat de mine pe undeva pe aici. Daca tu cumperi partial (ca sa iesi, inchideri partiale), cursul creste. Exista o regula care zice ca de obicei iti trebuie de cel putin 3-4 ori mai multi pipsi ca sa iesi decat ca sa intri. Daca ai maturat 10 pipsi in jos in piata ca sa intri, atunci ca sa iesi iti vor trebuie 30-40 de pipsi in sus, din momentul in care incepi sa cumperi to-cover. Conditiile sunt diferite, si odata ce ai bagat banul in cutie, toti vor sa puna mana pe acel ban. Tradingurile cu asemenea volume nu se fac "la bucata". De obicei loturile se sparg in 10-20 de loticele mai mici si tot vinzi "sa pui capac" daca incepe sa se miste contra ta. Daca reusesti sa inghiti toti buyerii si sa faci un nou top pe grafic, atunci altii vor vedea oportunitate de sell si vor sari sa te ajute, inconstient, cursul cade pe presiunea lor, destul de mult incat tu sa incepi sa iesi, tot pe bucati, in loturi mici, si sa faci profit. Daca ai bagat toti banii odata si nu ai cu ce sa susţii "investitia", banii aia sunt aruncati si esti la mila pietei, indiferent cati bani ai bagat si cati pipsi ai maturat in cale. Rechinii vin la mirosul de sânge. "Uite, unu a vandut un miliard, hai sa punem mana pe ei!" si toti cumpara si ridica piata. Rechinii sunt bancile din poza de mai sus, si altii (fonduri, etc). La un momentdat, adioma turcului descris in povestea cu lira, esti fortat sa iesi ca sa nu pierzi mai mult, si iesirea ta cauzeaza o noua urcare in piata, trebuie sa iesi repede, dar nu gasest selleri. Remember Isarescu si felul cum i-a tras-o la euro, refuzand sa vanda lei? Nu era vorba de cotatie, pur si simplu nu era contraparte, banca a cumparat toti leii si refuza sa ii vanda in pierdere, leul a facut gap in jos si investitorii straini au pierdut. Nu te iei la tranta cu ursul in barlogul lui, oricat de mic si de prapadit ar fi ursul ala... Că pierzi. Daca vrei sa vinzi miliardul, atunci il spargi in bucatele, fixezi o cota la care vinzi, si nu vinzi decat atat cat vor altii sa cumpere la cota aia. Cum e unu care vrea sa cumpere, tu vinzi. La un leverage de 10 la 1 dispui de 10 miliarde cash. Piata sta pe loc. Nu misti TU piata ca asa vrei tu. Piata sta pe loc si se bate cu capul de cota pe care ai fixat-o tu. Cu timpul altii prind de veste ca acolo e rezistenta mare si vor sari si ei sa vanda. Singur nu poti face nimic, impotriva tuturor celorlalti rechini, cat de mare si gras ai fi tu. Piata nu iarta. La mivel mare, cu cat urci mai sus in ierarhie, devine joc cooperativ, ori politica de manipulare a maselor. E ca pe facebook or tweeter, cu cati ai mai multi followeri, cu atat ai mai multe sanse sa faci profit.1 punct