Liderii comunității

Unu dintre pritenii mei, care mai citeste si el vamistul rar, imi zice pe mess "tot cu proverbe si zicatori prin toate posturile?" hihi, ma stie din tinerete, inca de pe atunci eram hâtru Asta imi aduce aminte un banc vechi pe care l-am auzit odată demult, prin școala generală... Aviz forexistilor... Cică Ițic era sărac nevoie mare, nici nu avea ce pune in gură, îl durea stomacul de foame... Se duce el la rabin si ii zice "Mei rabin mei, tu om deștept estem, spune la mine ce să fac eu, eu tare serac, n-am nimica de mâncare de am făcut și ulcer la stomac, spune tu ce să fac eu să câștig ceva parale?"... Rabinu se uită la el, "Stai cetim din carte!", ia o carte mare pe genunchi, o deschide, citeste, citeste, "ulcer, ulcer" tot silabiseste el acolo... Apoi deodata se luminează la chip: "Mei Ițic mei, tu du-te și ia două găleți mari, du-te la izvor, umple-le cu apă și cară-le la oameni in sat". Bun, zis si facut, se face Ițic sacagiu, incepe să care apă de la izvor pe la lume prin sat, ciupește de ici un ban, de colo ceva de mîncare, incepe să se simtă mult mai bine, stomacul plin, incepe să pună mușchi pe el, trec vreo doua trei luni de zile, pune și ceva bani deoparte, că deh, ca toți ovreii, îi mergea mintea la adunat... dar tot sărac, că de la cărat apă cu două găleți faci mușchi, ai ce mânca, dar profitul nu te dă afară din casă. Se duce Ițic iar la rabin. "Mei rabin mei, tu om deștept esti, uite eu am facut cum ai spus tu si tare bine mi-a fost, m-am făcut mai sănătos si mai puternic, am ce mânca, am pus si ceva deoparte, dar tot sărac sunt mei rabin, ce să fac eu să câștig mai multe parale și să nu mai spetesc muncind? Dacă tu spui la mine asta, eu dau la tine jumatate din banii mei!". Rabinu se uită la el, "Stai cetim din carte!", ia o carte mare pe genunchi, o deschide, citeste, citeste, "câștig, câștig" tot silabiseste el acolo (probabil căuta la indexul de la sfarsitul carții)... Apoi deodata se luminează la chip: "Mei Ițic mei, tu dacă vrei să faci bani mulți, trebuie să joci rișca, neapărat" (cine nu stie jocul, este un fel de joc de noroc care se joaca cu niste bani care se arunca in sus, mai multi arunca cu banii si unul dintre ei ii castiga, in functie de cum cad, sunt niste reguli, nu intram in detalii). Bun. Se duce Ițic, joacă rișca vreo săptămână și ce să vezi! Norocu' - noroc, iar îndemânarea - îndemânare! Câștigă o grămadă de bani. Se apucă de afaceri, începe să îi mearga din ce in ce mai bine. Iși face casa mare, tot ce vrei, haine scumpe... Că deh, precum am zis, omu nu era nici prost, nici neindemânatec. Ba nu era nici urât, și așa imbrăcat in haine scumpe arăta chiar bine de tot! Drept urmare incep fetele să umble după el. Ba chiar incepe si lui să îi placă de una, dar tocmai de aia care nu se uita la el. Stiti cum se întâmplă... Omu vrea intotdeauna ceea ce nu are... Încearcă el cu asta, cu aia, nu merge, fata nu se lăsa înduplecată deloc. Și așa își aduce Ițic aminte iar de rabin. Că așa e omu, în general, își aduce aminte de prieteni doar când e la ananghie. Deci iată-l pe Ițic din nou la rabin. "Mei rabin mei, tu tare bini m-ai învățat de două ori, eu acum tare bogat și respectat, toate fetele cade pe spate după mine, dau la tine jumate din averea mea dacă mă scoți din belea și de data asta. Uite, eu cunoscut o fată, dar fata asta nu place de mine, nu cade pe spate mei rabin mei, dacă înțelegi tu ce vreau sa spun... Eu intenții serioase, vreau sa însor la ea, dar ea nu"... "Stai cetim din carte!" zice rabinu', ia cartea aia mare iar pe genunchi, "cade, cade", etc... Deodată se luminează la față: "Mei Ițic mei, tu invită fata cu tine la picnic, du pe fată la pădure, du pe fată la lac mare din pădure și plimbă cu barca". Bun, se duce Ițic și face precum e sfătuit, o invită pe aia și o plimbă cu barca pe lac, atmosferă romantică, plimbare pe malul lacului, iarbă verde, floricele, pădurice, hmmmm.... mai ales pădurice, fata înnebunită de atâta romantism îi cedează și se duce cu el în pădurice... La vreo două luni fac nuntă mare, iar Ițic al nostru nu mai putea de fericire, fata se dovedește a fi și o bună gospodină, etc, etc. Dar pe Ițic tot îl măcina tare de tot o chestie. Se duce la rabin din nou. "Mei rabin mei, tu m-ai învățat așa de bine, dar te rog să îmi spui și mie, din ce carte ai cetit tu acele sfaturi asa de bune, că aceea carte trebuie să valoreze multe, multe parale..." "Păi uite aici" zice rabinul luând cartea și arătându-i coperta: "Proverbe și zicători românești". Și deschide la prima pagină, silabisind tare si apăsat, primul proverb: "Ulcerul nu merge de multe ori la apă". Al doilea proverb "Numai cine nu rișcă nu câștigă". Al treilea proverb: "Cine cade, cade din lac în puță"....