Intr-un mod metaforic, putem consider "semnalul" ca fiind miscarea pe care o anticipam, iar "noise-ul" chestiile pe care nu le putem controla, de exemplu spread-ul. Pe H4, unde in mod tipic putem astepta o miscare de 30 pips sa zice, avem un raport semnal/zgomot=30/3=10. Pe M15, unde o miscare tipica poate are 10 pips, avem un raport semnal/zgomot=10/3=3. Altfel spus, "zgomotul" e o parte mai mare din "semnal", deci avem costuri de tranzactionare mai mare, ceea ce necesita un "semnal" (predictie) de calitate mai buna. Asta presupunand ca o tranzactie tipica are acelasi numar de candele pe ambele TF-uri, sa zicem 20 de candele. Asta pt ca nu ar fi corect sa comparam 2 tranzactii de aceiasi durata, sa zicem o saptamana, dar intrate pe TF-uri diferite - unu deschide pe H4, iar altul optimizeaza deschiderea pe M15. Daca vrem sa devenim stiintifici, sunt studii care arata ca volatilitatea realizata este mai mare pe intervale mici. Altfel spus, lungimea coastala (in sensul fractal) este mai mare: - 96 de miscari (1 zi/15 min) de 10 pips intr-o zi pe M15 = 960 pips - 4 miscari de 30 pips (1 zi /4 ore) de 30 pips intr-o zi pe M4 = 120 pips De aia algoritmii HFT sunt atat de profitabili (factor Sharpe > 7), pt ca tranzactioneaza o coasta muuuult mai mare. PS: numerele de mai sus sunt scoase din burta, dar intelegi ideea. Daca le masori pe bune vei gasi ceva ce nu schimba concluziile. Lungimea coastei (miscarea zilnica totala) e cu atat mai mare cu cat folosim o rigla mai mica (time-frame): http://vlab.infotech.monash.edu.au/wp-content/uploads/527/scale.gif S - Signal N - Noise http://www.sepscience.com/images/Articles/HPLCSol/04/fig-1.jpg