Liderii comunității

@tradelover #3 Daca oi mai da pe aici mi-ar place daca ne-ai mai povesti despre big shark theory-ul tau. Pana una alta insa am sa critic un pic analiza ta caci nu sunt deloc de acord cu concluziile tale. Daca ai timp poate mai dezvolti si poate raspunzi si la contra-argumentele mele. Pana una alta restul postarii mele e pentru toata lumea. Daca aveti comentarii sunteti liberi sa interveniti. Inteleg ca postarea lui tradelover este foarte populara caci ne face pe noi astia mici sa parem victime neajutorate in fata marilor provideri de lichiditate insa cred ca e cazul sa ne facem un pic curaj, sa renuntam la atitudinea asta de victima, si sa privim situatia obiectiv. Cererea si oferta reprezinta cauzele determinante ale pretului si daca exista un dezechilibru asa cum il descrie tradelover in postarea sa (mai multi buyeri decat selleri) pretul va merge intradevar in sus si nu in jos. Desi pare contraintuitiv banca nu are nicio motivatie sa impinga pretul in jos atunci cand se gaseste ca fiind expusa short cu X loturi. Banca are ori optiunea de a refuza executia loturilor extra (si sa nu mai fie practic expusa deloc), ori daca executa tranzactiile (si sa isi asume astfel executia), de a ridica pretul spre a atrage mai multi vanzatori decat cumparatori si de a creea astfel un dezechilibru in sens invers (mai multi selleri decat buyeri). Acest dezechilibru in sens invers i-ar asigura bancii optiunea de a iesi din pozitia initiala short printr-una noua long si de a isi reduce astfel riscul la 0. E amuzant cum insusi tradelover explica foarte clar in primul paragraf cum mecanismul cererii si ofertei determina pretul iar apoi continua sa ne spuna in al doilea paragraf ca nu cererea si oferta misca pretul. Sa luam exemplului lui tradelover: In piata exista trei BID-uri la 1.4999, 1.4998 si 1.4997, de 100M, 100M, si 300M. Vine unul cu 500M si vinde. Ii inghite pe toti trei si pretul scade la 1.4997. Pai ce s-a intamplat? Nu cumva oferta era mai mare la 1.4999 decat cererea? Aveam cerere de 100M la 1.4999 si oferta de 500M. Am executat 100M si am mers mai jos. Am mers mai jos pana cand cererea a echilibrat oferta. Am ajuns la 1.4997 unde oferta de 500M a fost acoperita in totalitate. Noul pret de echilibru e 1.4997. (daca exista vreun alt bid aici. poate fi 1.4996 sau poate apare imediat dupa unul cu bid la 1.4998 nu se stie. Important e de observat ca pretul a scazut intocmai datorita dezechilibrului dintre oferta si cerere) Pentru a intelege cum merge treaba in forex imaginativa o banca A, un broker B, si doi traderi T1 si T2. E important de observat ca nu prea are importanta cati brokeri sau cate banci bagam in ecuatie. Traderii T1 si T2 sunt defapt traderii long vs traderii short. Pot fi deci mii si mii de traderi si de o parte si de alta. Ii putem reduce pe cei long la T1 si pe cei short la T2. Nu are importanta cate banci bagam in ecuatie caci in cele din urma o singura banca va executa tranzactiile la fiecare moment dat. Daca sunt 100 de banci care ofera lichiditate numai banca care va oferi cel mai mic ASK si cel mai mare BID va executa tranzactii la momentul in timp t = 0. Daca sunt mai multe banci care ofera acelasi BID si ASK atunci mai multe banci vor executa tranzactii la t = 0 insa rezultatul final e acelasi cu cel in care consideram o banca mai mare (a.k.a. o banca care face cat toate bancile care ofera acelasi bid si ask) La fel, nu are importanta cati brokeri bagam in ecuatie. Daca toti brokerii au acces la toate bancile toti brokerii vor afisa cotatiile bancii cu cel mai mic spread. Daca nu toti brokerii au acces la toate bancile si unii brokeri ofera deci cotatii mai bune ca alti (iar traderii nu pot sa se mute de la un broker la altul) atunci putem sparge intreg sistemul in mai multe sisteme independente in care fiecare serie de brokeri lucreaza cu bancile lor. Dupa aceasta spargere fiecare sistem independent poate fi apoi redus la scenariul in care ne imaginam o singura banca, un singur broker, si doi traderi. Conceptul care se aplica deci la o banca, un broker, si doi traderi, unul long si unul short, ramane acelasi pentru orice numar de banci, traderi si brokeri. Bun, avem o banca A, un broker B si doi traderi T1 (long) si T2 (short). Banca, ca furnizor de lichiditate are in stoc si euro si dolari si franci si yeni si tot ce vreti voi. Poate deci sa actioneze ca market maker pe multe piete. Sa luam cazul clasic EURUSD. Ca furnizor de lichiditate banca ofera doua cotatii, un BID, pretul la care e dispusa sa cumpere, si un ASK, pretul la care e dispusa sa vinda. Sa zicem ca ofera urmatoarele cotatii: ASK: 1.2002 BID: 1.2001 Brokerul B ia aceste cotatii si le ofera mai departe clientilor la un spread un pic mai mare. ASK: 1.2003 BID: 1.2000 La fel ca si banca, brokerul cumpara la BID si vinde la ASK. Brokerul poate sa fie ECN si sa nu imperecheze nimic in house, poate sa fie ecn si sa traiasca din comision, dar sa si imperecheze ceva in house, poate sa fie market maker care ofera spread mai mare, sau poate sa fie market maker care ofera spread egal cu banca (un fel de ecn care isi rezerva dreptul de a mari spreadul). Nu are importanta ce fel de broker e. Ce fel de broker e afecteaza cum isi conduce el afacerile nu cum se misca pretul in piata. Dupa exemplul meu insa functioneaza majoritatea brokerilor retail si e foarte usor de inteles cum actioneaza fiecare agent in piata. Traderii T1 (aia long) si traderii T2 (aia short) vad cotatiile brokerului: ASK: 1.2003 si BID 1.2000 Ei au optiunea deci sa cumpere la 1.2003 si sa vinda la 1.2000. Sa zicem ca T1 merge long 100 de loturi si T2 merge short 60 de loturi. Brokerul B ia ordinele lui T1 si T2 si imperecheaza atat cat poate din ele la preturile de 1.2003 si 1.2000. Castiga deci din diferenta de spread - 0.0003 - pe un trade de 60 de loturi. Mai departe ramane diferenta de 40 de loturi de executat. La momentul t = 0, la pretul de 1.2003, brokerul B vinde 40 de loturi acelor traderi care au mers long 40 de loturi. De unde ia brokerul aceste 40 de loturi? De la banca A. La ce pret vinde banca A? La 1.2002 Brokerul B cumpara deci la 1.2002 40 de loturi si le vinde mai departe la 1.2003 acelui trader T1 care a mers long. Din nou, brokerul castiga din diferenta de spread - 0.0001 de data asta - pe aceste 40 de loturi si nu isi asuma niciun risc. Acum vine insa momentul cheie. Ce face banca A mai departe cu aceste 40 de loturi vandute la 1.2002? Pai pentru a face profit sau pentru a nu pierde macar banca A trebuie sa cumpere 40 de loturi la un pret mai mic sau egal cu 1.2002 Ce se intampla mai departe in piata si unde merge pretul? Sunt cateva optiuni si niciuna dintre ele nu merge in directia opusa cererii si ofertei. Option 1 Pretul sta pe loc. Banca ofera deja 1.2001 ca pret la care cumpara si deci va iesi pe plus daca vine cineva si le vinde la pretul de 1.2001. In accest caz, banca, asemenea brokerului, castiga din diferenta de spread de 0.0001 pe volumul de 40 de loti. Banca stie insa ca la acest pret exista deja un dezechilibru de 40 de loti. Sa astepte si sa spere ca dezechilibrul se va schimba de capul lui in directia cealalta se cheama specula si nu market making. Acest caz e foarte putin probabil. Are loc numai daca banca are informatii clare ca dezechilibrul de volum nu e decat market noise. Option 2 ASK se ridica, BID sta pe loc Eu care am pus long 100 si tu care ai pus short 60 nu stim unul de altul. Banca insa stie de noi si stie ca la pretul curent exista un dezechilibru. Daca am fost mai multi care am cumparat la preturile astea decat am vandut atunci pretul este mai jos decat piata il vrea. Daca pretul este mai jos decat il vrea piata si banca nu face nimic atunci banca va rula acest deficit short pana cand isi va epuiza intregile rezerve. Stiind insa ca exista acest dezechilibru banca va cauta sa il corecteze. Interesul oricarui market maker sau liquidity provider e intotdeauna ca pretul sa fie de asa natura incat sa existe mereu un volum egal de cumparatori si vanzatori. Daca lumea cumpara si vinde in mod egal banca sau brokerul pot face profit la nesfarsit. Daca exista un dezechilibru banca si brokerul trebuie fie sa isi asume riscul ca pretul sa se miste fie sa continue tot asa pana cand raman fara rezerve de monede straine. Pentru a incuraja echilibrul, sau pentru a incuraja un dezechilibru in directia opusa celei in care banca este short banca va ridica ASK-ul. Daca banca se ofera sa vanda la un pret mai mare ca pana acum atunci cumparatorii vor fi mai putin dispusi sa cumpere. Cum BID-ul sta pe loc vanzatorul T2 va fi la fel de dispus sa vanda. Dezechilibrul initial poate fi astfel corectat. Option 3 ASK se ridica, BID se ridica Daca ridicarea ASK-ului ii descurajeaza pe cei interesati de long sa mai intre long, ridicarea BID-ului ii incureajeaza pe cei interesati de short sa fie si mai interesati de short. La un ASK si un BID mai mare e posibil ca dezechilibrul nu numai sa se corecteze ci chiar sa se intoarca in directia cealalta. La un ASK si un BID mai mare e posibil ca numarul celor care vand sa il depaseasca pe cel al celor care cumpara si astfel banca sa se gaseasca in situatia in care trebuie sa cumpere surplusul brokerului. Stim insa ca banca e deja expusa cu un short de 40 de loturi pe care nu il vrea si ii convine deci sa cumpere surplusul brokerului. Daca brokerul are surplus de exact 40 de loturi banca isi aranjeaza cartile si isi reduce riscul la 0. Cat de mare e spread-ul si cat de mult misca banca ASK-ul sau BID-ul tine de o mie si una de factori foarte complicati. Banca are acces la cotatii de nivel 2, 3, 4 etc (Nici nu stiu cate or fi. Or fi ca in string theory, cu 10 dimensiuni, sau cu 26 de dimensiuni, cine stie). Una la mana, banca se poate folosi de aceste cotatii pentru a observa ce diferenta de volum este in ordinele limit de deasupra si de dedesuptul pretului de BID si ASK curent. A doua la mana, fiind provider de lichiditate si executand tranzactii pentru clienti, banca stie care e volumul actual in piata si poate sa estimeze cam cati bani vor fi schimbati la cota actuala. Cand anticipeaza un dezechilibru de volum banca muta pretul. Cand anticipeaza o scadere de volum banca mareste spreadul. Cu cat spread-ul e mai mare cu atat are mai mult spatiu de manevra atunci cand exista un dezechilibru. A treia la mana, banca isi poate permite un oarecare joc speculativ caci are acces la informatii la care o mare parte din partile implicate nu are. Poate astfel sa ignore anumite fluctuatii de volum ca fiind doar noise si nu miscari clare. Isi permite poate chiar sa lase pretul sa mearga impotriva-i pentru o scurta perioada de timp caci stie ca se va intoarce inapoi. E posibil deci ca banca sa ofere un pret mai mic desi din piata au venit mai multi cumparatori insa aceasta este exceptia de la regula si nu regula. Banca poate deduce din informatiile care le are ca volumul mare de buy de la pretul curent e noise si ca poate obtine un nivel de echilibru mai jos. Muta deci pretul in jos. Aceasta se cheama insa specula (oricat de sigura tot specula e) pe care banca o face si nu market making. Targetul principal al bancii insa e ca intotdeuna sa existe un echilibru pentru a putea castiga din spread fara a isi asuma vreun risc. Ce sa mai zic ca in lumea reala exista concurenta intre providerii de lichiditate si daca nu te pricepi in a oferi preturi potrivite in mod constant vei fi mancat de viu. E foarte important pentru banca (liqudity provider) sa ofere cotatii cat mai aproape de pretul de echilibru. Niciodata banca nu va avea incentive (motivatie) direct sa mute pretul in jos atunci cand din piata vin mai multi cumparatori. Daca la pretul actual exista mai multi cumparatori decat vanzatori atunci la un pret mai mic cu siguranta diferenta va fi si mai mare in favoarea cumparatorilor. E limpede de inteles ca vanzatorilor le plac preturi mai mari, iar cumparatorilor preturi mai mici. Daca banca e short 40 de loturi si vrea sa scape de ele prin long are nevoie ca din piata sa vina vanzatori de la care sa cumpere. Are nevoie deci ca pretul sa creasca. De aici vine de altfel si spread-ul. Spread-ul ofera acest spatiu de manevra in care pretul creste impotriva bancii insa banca e inca pe profit. Spread-ul e un fel de marja de eroare pe care banca si-o asuma in caz ca nu reuseste sa isi balanseze volumele la preturile actuale.