Losers Anonymous

[tradelover]

.

Încălcând regulile

 

Piaţa oferă tentaţii enorme, ca o plimbare prin peştera comorilor, ori printr-un harem. Piaţa evocă puterea lăcomiei de câştig cât mai mult şi puterea fricii de a pierde toată agoniseala de o viaţă. Aceste sentimente umbresc percepţia pericolului iminent (n.t. care aţi citit Dune, litania fricii: "frica ucide mintea...").

 

Cei mai mulţi amatori se simt geniali atunci când câştigă o tranzacţie. Este excitant să crezi că eşti atât de bun încât poţi încălca propriile reguli şi poţi avea succes în felul ăsta. Acesta este momentul în care traderii deviază de la propriile reguli şi intră pe modul de auto-distrugere.

 

Traderii acumulează ceva cunoştinţe, câştigă câteva "mâini", emoţiile pun stăpânire pe ei, se simt invincibili şi intră pe modul auto-distructiv. Cei mai mulţi dintre ei vor ceda imediat "tunurile" date, înapoi, pieţei. Piaţa e plină de zdrenţe sărace, rămăşiţe ale fostelor costume bogate. Semnul unui trader de succes este capacitatea lui de a acumula equity.

 

Pentru a avea succes, trebuie să faci tradingul pe cât posibil de realist şi de obiectiv. Încercaţi să ţineţi un jurnal cu toate tranzacţiile, cu graficele "înainte" şi "după", o foaie de calcul cu lista tuturor tranzacţiilor, inclusiv comisioanele şi slippage-ul, şi menţineţi un management al banilor bazat pe reguli foarte stricte. Trebuie să puneţi tot atâta efort şi tot atâta energie în analiză personalităţii proprii pe cât puneţi în analiza graficelor şi a pieţei.

 

Pe când învăţam să tranzacţionez, citeam fiecare carte despre psihologia tradingului pe care puteam pune mâna. Mulţi autori ofereau sfaturi foarte sensibile şi foarte utile. Câţiva puneau accentul pe disciplină: "Nu vă puteţi permite să lăsaţi piaţa să vă ia înainte. Nu tranzacţionaţi în orele în care piaţa e foarte activă. Planificaţi tranzacţiile şi tranzacţionaţi conform planului" (n.t. Plan your trade and trade your plan!). Alţii accentuau flexibilitatea: "Nu intraţi pe piaţă cu păreri preconcepute. Schimbaţi-vă planul când piaţa se schimbă". Câţiva experţi sugerau izolarea totală: fără afaceri şi fără ştiri care vă pot influenţa deciziile de trading (n.t. fără sfaturi de la prieteni!), fără Wall Street Journal, fără recomandări de la experţi, doar voi şi piaţa. Alţii propovăduiau necesitatea unei "minţi deschise", păstrarea contactului cu ceilalţi traderi şi schimbul de idei noi. Fiecare sfat în sine părea să aibă sens luat separat, dar pe ansamblu toate se contraziceau sensibil între ele.

 

Am continuat să citesc, să tranzacţionez, am continuat să mă concentrez pe dezvoltarea unui sistem propriu. De asemenea am continuat să practic psihiatria. Niciodată nu mi-am imaginat că cele două discipline - tradingul şi psihiatria - pot fi conectate între ele, până în momentul în care am avut o mare revelaţie. Ideea care a schimbat total modul în care tranzacţionam a venit din psihiatrie.

 

 

Revelaţia care mi-a schimbat modul de a tranzacţiona

 

Ca orice psihiatru, întotdeuna am avut şi destui pacienţi cu probleme legate de alcool. De asemenea am lucrat şi lucrez ca consultant într-un program major de reabilitare a consumatorilor de droguri. Nu mi-a luat multă vreme să realizez că alcoolicii şi dependenţii de droguri se puteau mult mai uşor reabilita în grupuri de intrajutorare, unde puteau întâlni alţi oameni asemeni lor, decât într-un spital clasic de psihiatrie.

 

Psihoterapia, medicamentele, orice clinică ori spital oricât de scump, pot trezi din beţie un alcoolic, dar nu pot face nimic care să îl ţină treaz tot restul vieţii lui. Cei mai mulţi dependenţi revin foarte repede la vechea patimă, după externare. Ei au o şansă imens mai mare de auto-recuperare dacă devin membrii şi încep să activeze în grupuri de auto-ajutorare de genul Alcolicii Anonimi (AA).

 

Odată ce am realizat că membrii AA fac CU ADEVĂRAT eforturi de a sta treji şi a-şi reconstitui vieţile distruse, am devenit un mare admirator al acestor oameni şi al acestei organizaţii. Am început să trimit pacienţii mei care aveau probleme cu alcoolul, la AA şi la alte organizaţii înrudite, cum ar fi ACOA (Adult Children of Alcoholics). Acum, dacă un alcoolic vine la mine pentru tratament, insist de fiecare dată să meargă şi la AA. Îi spun că altfel consultaţiile mele ar însemna pentru el doar o pierdere de bani, iar pentru noi amândoi o mare pierdere de timp.

 

Într-o noapte, acum mulţi ani în urmă, m-am oprit la biroul unui prieten, în drum spre o petrecere ce urma să se desfăşoare la departamentul nostru de psihiatrie. Mai aveam două ore până să înceapă petrecerea, iar prietenul meu, care era alcoolic in curs de recuperare, mi-a spus: "Vrei să mergem să vedem un film fain, ori vrei să participi împreună cu mine la un meeting al AA?". Trimisesem ocazional pacienţi la meetingurile AA, dar niciodată nu participasem la unul şi nu credeam că nişte discuţii goale pot face mai mult decât medicina, în plus nu am avut niciodată probleme cu alcoolul în viaţa mea. Dar profesional, nu voiam să ratez o asemenea şansă şi am sărit imediat în căruţă, oportunitatea de a fi invitat la un meeting AA nu se iveşte în fiecare zi - era pentru mine o nouă experienţă.

 

Meetingul se ţinea la filiala locală a YMCA. O duzină de oameni şi câteva femei stăteau pe nişte scaune pliante într-o cameră goală. Meetingul a ţinut o oră şi am rămas pur şi simplu şocat de ceea ce am auzit acolo: OAMENII ACEIA PARCĂ VORBEAU DESPRE TRANZACŢIILE MELE.

 

E adevărat, ei vorbeau despre alcool, dar dacă aş fi substituit cuvîntul "alcool" în fiecare frază cu "pierdere" (n.t. "loss"), aproape tot ceea ce spuneau se aplica perfect la mine. Equity-ul meu încă urca şi cobora ca un balansoar în perioada aceea. Am părăsit camera de la YMCA în seara aia ferm convins că trebuie să îmi controlez pierderile în acelaşi mod în care AA încearcă să controleze alcoolismul.

[tradelover]

.

9. LECŢIA DE TRADING DE LA ALCOOLICII ANONIMI

 

Orice beţiv, oricât de notoriu, poate sta treaz câteva zile. Dar mai devreme sau mai târziu, nevoia de a bea îl depăşeşte, tentaţia îl înnebuneşte, iar el se va întoarce iremediabil la sticla cu băutură. Nu poate rezista acestei tentaţii, pentru că el continuă să simtă şi să gândească ca un alcoolic. Trezirea începe şi se sfârşeşte doar în mintea lui.

 

Alcoolicii Anonimi (AA) are un sistem propriu de a vedea lucrurile şi încearcă să schimbe felul în care oamenii gândesc şi văd băutura. Membrii AA folosesc un program în 12 paşi pentru a schimba felul lor de a gândi. Aceşti 12 paşi sunt descrişi în cartea lor "12 Paşi Şi 12 Obiceiuri" (Twelve Steps and Twelve Traditions), care se referă la cele 12 stagii ale dezvoltării personalităţii unui individ. (n.t. eu aş fi foarte interesant să pun mâna pe cartea asta! Am dat un search sumar pe web, dar nu am dat de ea. Mai caut!) Alcoolicii în curs de recuperare vin la întâlniri unde iau cuvântul şă împărtăşesc altora asemeni lor, mici fragmente din experienţa lor personală legată de alcool, susţinându-se în acest fel unii pe alţii în încercarea lor de a sta treji. Orice membru are un "sponsor" - un alt alcoolic la care poate apela atunci când tentaţia de a se reapuca de băut devine prea puternică.

 

AA a fost fondată în 1930 de doi alcoolici. Un doctor şi un comis voiajor (n.t. un tip care umblă din uşă în uşă şi încearcă să vândă câte ceva, în original "traveling salesman", cred că "comis voiajor" este traducerea românească corectă). Ei au început să se întâlnească unul cu celălalt în ideea de a se ajuta unul pe altul să se lase de băutură şi să se menţină treji. Ei au dezvoltat un sistem care a funcţionat aşa de bine, încât curând, alţi prieteni de ai lor au început să se alăture. AA are un singur scop: să ajute membrii ei să rămână treji. Nu are ambiţii politice sau sociale, nu face licitaţii pentru adunare de fonduri, nu face opere de caritate, nu promovează nici un produs de spălat pe jos ori de alt fel, nu face nici un fel de reclamă sau publicitate, nici măcar propriei societăţi. AA continuă să crească de la o zi la alta văzând cu ochii, doar datorită vorbei răspândite "din gură în gură", de la prieten la prieten. Şi succesul ei se datorează numai eficienţei sistemului său.

 

Cei 12 paşi din programul AA sunt atât de eficienţi, încât oameni cu alte feluri de probleme au început să îi folosească. Există grupuri, dezvoltate pe aceeaşi structură, de fumători, gambleri, dependenţi de droguri, copii ai alcoolicilor, etc. Personal, am devenit convins că traderii pot înceta a-şi pierde banii pe piaţă dacă aplică principiile cheie ale Alcoolicilor Anonimi în trading.

 

 

Negarea

 

Oricărui băutor "social" îi face plăcere un cocktail, un pahar de vin bun ori o bere, dar el se va opri atunci când simte că a băut destul. Chimia internă a unui alcoolic e diferită. Odată ce un alcolic ia prima înghiţitură, el simte nevoia de a bea mai mult, până când se îmbată fleaşcă.

 

Un beţiv va spune de oricâte ori are ocazia că trebuie să se lase de băutură, dar el nu poate admite că de fapt alcoolul îl ţine sub control pe el, şi nu invers. TOŢI beţivii neagă faptul că sunt dependenţi de alcool. Încearcă să îi spui unei rude, unui prieten sau unui angajat de al tău beţiv că fenomenul i-a scăpat de sub control şi urmează să îi distrugă viaţa şi te vei lovi de un zid de negare, anxietate, refuz, neîncredere şi incapacitate de a accepta realitatea.

 

Un dependent de alcool va spune de obicei: "Şefu' m'dat afară pen'că am venit târziu la serv'ci 'ntr-o zi. Nevasta-mea a luat copii ş-a plecat pen'că e o nesimţită. Rahatu' ăla de propr'etar vrea s'mă dea afar' din casă pen'că am întârziat doar un pic cu plata chiriei. Da' las' că o să mă las de băut, după ce mă las de băut totul o să fie iar OK..."

 

Tipul ăsta şi-a pierdut familia şi slujba. Este pe cale să îşi piardă şi acoperişul de deasupra capului. Viaţa lui a scăpat de sub control, dar el continuă să spună că se va lăsa de băutură. Aceasta înseamnă negare.

 

Alcoolicii neagă problemele pe care le au şi continuă să nege în timp ce viaţa lor continuă să se spargă în cioburi mici, mici, mici. Cei mai mulţi trăiesc cu fantezia că sunt capabili să controleze băutura, că sunt capabili să se oprească oricând vor ei (n.t. ăsta parcă vorbeşte de ţigările mele! haha). Atât timp cât un alcoolic crede că este capabil să "controleze" băutura, el este în cădere liberă de-a berbeleacul la vale. Nimic nu se va schimba, chiar dacă o să îşi găsească o altă slujbă, o altă nevastă şi/sau un alt "rahat de proprietar".

 

Alcoolicii neagă faptul că alcoolul îi controlează pe ei şi le controlează vieţile. Când ei spun "tre'să beau mai puţin", ei vorbesc de fapt despre a controla incontrolabilul. Ei sunt ca un şofer a cărui maşină se dă de-a rostogolul pe un drum de munte. Este inutil să mai pui frână. Când prăpastia se apropie, este prea târziu să îţi mai promiţi că vei conduce preventiv şi atent. Viaţa unui alcoolic va continua să plutească în derivă, scăpată de sub control, atâta vreme cât el neagă faptul că este dependent de alcool.

 

Există o paralelă evidentă între un alcoolic şi un trader al cărui cont este continuu demolat de pierderi. El continuă să schimbe tacticile de tranzacţionat, acţionând ca un alcoolic care încearcă să îşi rezolve problema schimbând coniacul tare cu berea. Un loser va nega întotdeauna faptul că şi-a pierdut busola şi navighează în derivă pe piaţă!

 

 

Contactul cu fundul prăpastiei

 

Un beţiv poate începe călătoria lui spre reabilitare numai după ce admite că este un alcoolic. El trebuie să vadă şi să înţeleagă faptul că alcoolul îi controlează comportamentul şi nu invers. Cei mai mulţi beţivi nu pot accepta acest adevăr dureros. Ei pot realiza şi înfrunta realitatea numai după ce au lovit fundul prăpastiei (n.t. asta e ca în bancul ăla cu calmul englezesc: un englez cădea de la etajul 40 şi în dreptul fiecărui etaj zicea calm: "so far so good", adică "până aici totul e bine" . Câtă vreme eşti în cădere liberă, nu ai cum să realizezi...)

 

Unii alcoolici lovesc fundul prăpastiei atunci când îşi descoperă boli grave care ar putea să le afecteze viaţa. Alţii dau cu capul de fund când sunt renegaţi şi părăsiţi de familie şi de prieteni, ori când îşi pierd slujbele. Un alcoolic are nevoie să coboare FOARTE jos, să intre atât de adânc în rahat, ori să suporte o durere atât de insuportabilă încât în final să penetreze prin carapacea lui negativistă şi să îi înfrîngă negarea, anxietatea, refuzul, neîncrederea şi incapacitatea de a accepta realitatea.

 

Durerea pricinuită de contactul cu fundul stâncos al prăpastiei trebuie să fie intolerabilă. Să facă alcoolicul să simtă cât de adânc s-a scufundat. Să îi penetreze negarea. Pentru ca el să vadă simplu şi clar că are doar o singură soluţie: ori îşi schimbă modul de viaţă şi renunţă la alcool, ori continuă să se scufunde şi moare. Doar atunci un alcoolic este gata să pornească în călătoria spre reabilitare.

 

Profitul realizat îi face pe traderi să se simtă puternici şi le dă un sentiment de bucurie şi exaltare emoţională. Ei încearcă să recreeze sentimentul acela iar şi iar, deschizând tranzacţii negândite şi cedând înapoi pieţei profitul realizat anterior. Cei mai mulţi traderi nu pot suporta "durerea" unui şir de pierderi consecutive şi spală putina, dispar de pe piaţă. Ei "mor" ca traderi, după ce au lovit fundul prăpastiei. Puţinii supravieţuitori vor realiza că problema principală nu vine de la metodele lor de tranzacţionat, ci vine din gândirea lor. Ei nu sunt pregatiţi psihologic să câştige. Iar aceia care realizează asta, se pot schimba şi pot deveni traderi de succes.

[tradelover]

.

Primul pas

 

Un alcoolic care vrea să se reabiliteze trebuie să urmeze 12 paşi - 12 etape ale dezvoltării personalităţii sale. El trebuie să îşi schimbe modul de a gândi şi de a simţi, modul cum se vede pe el însuşi în comparaţie cu ceilalţi. Primul pas din ierarhia AA este cel mai dificil.

 

Primul pas pe care un alcoolic trebuie să îl facă este acela de a admite că este lipsit de puteri în faţa alcoolului. El trebuie să admită că alcoolul este mai puternic decât el însuşi. Mulţi alcoolici nu pot trece de această etapă şi se vor întoarce de fiecare dată pe făgaşul care le va distruge viaţa.

 

Dacă alcoolul este mai puternic decât tine, atunci nu mai ai voie niciodată să îl atingi din nou. Nici măcar un şip, pentru tot restul vieţii tale. Trebuie să abandonezi băutura pentru totdeauna. Mulţi beţivi nu vor să renunţe la o asemenea plăcere. Ei continuă să îşi distrugă vieţile în loc să facă primul pas al Alcoolicilor Anonimi. Doar durerea pricinuită de izbirea de fundul colţuros al prăpastiei poate furniza motivaţia necesară pentru a face acest prim pas.

 

 

O singură zi

 

(n.t. iar sunt în pană de inspiraţie, nu ştiu cum să traduc "One Day at a Time" ca să sune aşa cum trebuie pe româneşte şi să pună accentul exact pe ceea ce trebuie. Ideea autorului este aceea de a nu te gândi la ziua de mâine, ci concentrează-te la ziua de azi. Mâine este o altă zi. Dacă aş pune ceva de genul "trăieşte ziua de azi", efectul ar fi exact pe dos, ca în bancul ăla, "fiecare om are dreptul la un singur pahar de vin şi nu mai mult, dar după ce îl bea, devine alt om. Care la rândul lui, are şi el dreptul la un pahar de vin...", etc)

 

Probabil că aţi observat etichete lipite pe maşini, pe care scria "One Day at a Time", sau "Easy does it". Acestea sunt sloganuri ale AA, iar oamenii care conduceau acele maşini erau probabil acoolici in proces de reabilitare.

 

Planificarea unei vieţi fără alcool nu este un lucru uşor. De aceea AA încurajează pe membrii ei să stea treji o singură zi, odată. Scopul fiecărui membru AA este acela de a fi sobru AZI. Una câte una, zilele devin săptămâni, apoi luni, iar lunile devin ani. La întâlnirile periodice, precum şi la alte activităţi, alcoolicii anonimi se ajută între ei să stea treji în ziua curentă. Zilele trebuie luate una câte una.

 

Aloolicii în curs de reabilitare primesc - şi dau altora - un nepreţuit suport şi prietenie la aceste întâlniri, care se ţin la orice oră din zi şi din noapte, de jur împrejurul lumii. Ori de câte ori un membru AA are nevoie de susţinere în încercarea lui de a nu se atinge de băutură, când tentaţiile devin prea mari, se găsesc prieteni care să îl susţină, cu care să se întâlnească şi să discute. Traderii ar avea foarte mult de învăţat de la aceste întâlniri!

 

 

O întâlnire a Alcoolicilor Anonimi

 

Unul dintre cele mai bune lucruri pe care un trader poate să îl facă, măcar o singură dată în viaţa lui, este să meargă la un meeting al alcoolicilor anonimi. Eu recomand asta oricărui trader, în special după o secvenţă de pierderi consecutive. Puneţi mâna pe telefon şi sunaţi la Alcoolicii Anonimi şi întrebaţi când este următoarea şedinţă în zona unde locuiţi.

 

O întâlnire ţine aproximativ o oră. Puteţi să luaţi loc pe un scaun undeva în spatele camerei şi să ascultaţi cu atenţie. Nu vă pune nimeni să vorbiţi, nu există nici un fel de presiune, nu vă întreabă nimeni care vă este numele de familie.

 

Fiecare meeting începe cu unul dintre cei care sunt membri de foarte mult timp, care se ridică şi începe să vorbească despre lupta lui personală cu alcoolul, despre bătălia lui de zi cu zi pentru a reuşi să stea treaz şi a se debarasa de alcoolism. Alţi membrii urmează după primul, împărtăşind celorlalţi din experienţa lor. La sfârşit se face o chetă pentru a acoperi cheltuielile cum ar fi chiria camerei ori curentul electric consumat, dar nimeni nu este obligat să dea nimic. De obicei fiecare membru dă un dolar (n.t. pe băutură ar fi dat oricum infinit mai mult!). Tot ceea ce aveţi de făcut este să ascultaţi cu atenţie, iar de fiecare dată când auziţi cuvântul "alcool" înlocuiţi-l în mintea voastră cu "pierdere", "loss". Veţi şimţi cu adevărat că acei oameni vorbesc despre tradingul vostru, personal. (n.t. Ba chiar vă veţi întreba "cine dracu sunt ăştia şi de unde mă cunosc ei pe mine aşa de bine?!" haha. Pe bune că eu m-aş duce la un meeting al AA, dar sigur nu aş găsi unul pe aici în engleză, iar în româneşte nici atât. Dacă e în tailandeză, am pus-o, cu tailandeza mea de baltă... )

[tradelover]

.

10. LOSERII ANONIMI

 

(n.t. citiţi cu atenţie, pentru capitolul ăsta am muncit pînă aici, chiar daca Elder vi s-a părut obsesiv de insistent, abia acum înţelegeţi ce a vrut să spună şi abia acum înţelegeţi de ce nu puteam să traduc doar secţiunea în cauză de mai jos)

 

Un băutor "social" se bucură ocazional de plăcerea unui şpriţ, dar un alcoolic are nevoie disperată de alcool. El neagă faptul că alcoolul îi controlează şi distuge viaţa, până în momentul în care intră într-o criză destul de gravă care să îl trezească la realitate. Poate fi o boală care să îi ameninţe viaţa, pierderea slujbei, a familiei, sau un alt eveniment insuportabil de dureros. AA numeşte acest eveniment "hitting the rock bottom", izbirea de fundul colţuros al prăpastiei. Rana pricinuită de izbirea de colţii stâncoşi face alcoolicul să uite de mândrie şi să accepte că are o problemă. El vede clar alegerea pe care trebuie să o facă: ori se lasă de băut, ori se îneacă, la propriu, în băutură. Primul pas este să recunoască că este lipsit de puteri asupra alcoolului. Un alcoolic în curs de reabilitare nu mai are voie niciodată să se atingă de băutură.

 

Pierderea este pentru un loser ceea ce alcoolul este pentru un beţiv. O pierdere mică este ca o singură înghiţitură de vin. O pierdere mare este ca un chef. Iar o serie de pierderi la rând este ca o beţie cruntă. Loserul continuă să schimbe strategiile, pieţele, diferiţi guru sau sisteme (eventual automate) de tranzacţionare. Contul lui scade continuu în timp ce el continuă să încerce să recreeze acel sentiment plăcut şi excitant al învingătorului.

 

Loserii gândesc şi acţionează ca alcoolicii, cu singura deosebire că vorbirea lor nu e ambiguă, bâlbâită ori întreruptă de sughiţuri. Cele două grupuri sunt atât de similare, încâ poţi prezice cu uşurinţă folosing metodele de la AA ca model, ceea ce va face un loser.

 

Alcoolismul este o boală vindecabilă. Aşa este şi "losing"-ul. Loserii se pot schimba dacă încep să folosească şi să APLICE principii asemănătoare acelora de la Alcolicii Anonimi.

 

 

Nevoia de a tranzacţiona

 

Traderii de succes tratează pierderile temporare în acelaşi fel în care un "social drinker" tratează băutura. Ei "beau" un pic, apoi se opresc. Dacă au încasat câteva pierderi la rând, acela este un semn că ceva e putred: este timpul să facă o pauză, să nu mai tranzacţioneze o perioadă, timp în care să îşi re-analizeze şi re-gândească metodele de tranzacţionare. Loserii nu se pot opri - ei continuă să tranzacţioneze pentru că sunt dependenţi de plăcerea şi exaltarea care ar rezulta în urma câştigului. Ei speră şi speră fără încetare că vor câştiga şi se vor îmbogăţi, ori vor putea arăta ei pieţei ce tari şi ce geniali sunt ei. Plăcerea tradingului, aşa cum o descria un trader renumit, poate fi mai mare decât plăcerea de a face sex ori de a pilota un avion cu reacţie. La fel cum un alcoolic alunecă încet de la "social drinking" spre "beat cleampă", loserii îşi vor asuma riscuri din ce în ce mai mari. Ei vor trece fără să îşi dea seama graniţa subţire dintre "a-ţi asuma un risc într-o afacere" şi gambling. Mulţi loseri nici măcar nu ştiu că această graniţă există.

 

Loserii simt nevoia de a tranzacţiona, la fel cum alcoolicii simt nevoia de a bea. Ei fac tranzacţii impulsive, bazate pe mândrie şi pe răzbunare, fac "chefuri" de trading, apoi "beţii crunte" de trading, încercînd să iasă din groapa în care se scufundă tot mai mult. Contul sângerează şi banii se scurg încetul cu încetul, până dispar şi contul îşi dă obştescul sfârşit. Cei mai mulţi loseri dispar odată cu primele conturi ucise, dar unii dintre ei nu. Ei vor reuşi să adune bani de la prieteni ori de la rude, pe care îi vor juca şi îi vor face din nou să sângereze. Alţii vor continua să dea sfaturi şi să vândă consultanţă în materie de trading, ca nişte beţivi scăpătaţi care ajung să se angajeze la baruri pentru a spăla paharele.

 

Cei mai mulţi loseri ascund pierderile suferite. Le ascund de alţii, dar le ascund de ei înşişi în primul rând. Ei nu ţin nici un fel de jurnal de trading ori nu înregistrează în nici un fel pierderile suferite şi aruncă la coşul de gunoi chitanţele şi fluturaşii care vin de la broker. Un loser e ca un alcoolic care nu vrea să ştie câte uncii de alcool a băut, ori câţi bani a cheltuit pe băutură.

 

 

În prăpastie

 

Un loser nu ştie niciodată de ce pierde. Dacă ar şti, ar face ceva. Ar acţiona în direcţia potrivită pentru a deveni un câştigător. El continuă să tranzacţioneze în ceaţă. Un loser tratează tradingul în acelaşi fel în care un alcoolic tratează băutura.

 

Loserii încearcă să iasă tranzacţionând, din groapa în care au intrat tranzacţionând. Ei încearcă să îşi croiască drum afară din groapă, schimbând sistemele de tranzacţionat, cumpărând software mai nou şi mai puternic, ori primind sfaturi de le vreun guru. Ei trăiesc cu fantezia revenirii - o plăcută credinţă în Moş Crăciun. Credinţa lor disperată în soluţii magice ajută la proliferarea a tot felul de excroci care vând sfaturi ori tot felul de servicii publicului credul.

 

Când pierderile ajung să pună contul în încurcătură, un loser acţionează ca un alcoolic în faţa ameninţării cu pierderea slujbei ori evacuarea din locuinţă. El devine disperat şi încearcă să iasă din încurcătură aruncând pe piaţă poziţii cât mai largi, plătind pentru asta spread din ce în ce mai mare, piramidând în pierdere, inversînd poziţii care par intrate la apă, şi aşa mai departe. El va avea tot atâtea rezultate pozitive ca un alcoolic care trece de la lichior tare la vin slab.

 

Un loser sub presiunea pierderilor, scapă lucrurile de sub control. Încearcă să controleze incontrolabilul. Aşa cum alcoolicii mor timpuriu, tot aşa mulţi loseri vor ieşi de pe piaţă repede şi nu vor mai reveni niciodată. Metode noi de tranzacţionare, sisteme noi, "şmecherii magice" ori software care să tranzacţioneze cu sau pentru tine, nu te pot ajuta atâta vreme cât TU nu eşti capabil să te ajuţi singur. Dacă vrei să încetezi să mai fii un loser şi să începi să devii un trader profitabil, atunci trebuie să îţi schimbi COMPLET modul de a gândi. Abia atunci poţi începe procesul de reabilitare ca trader.

 

Loserii se îmbată cu pierderi. Ei sunt dependenţi de pierderi. Traderii preferă profitul, dar chiar şi pierderea poate evea partea ei de distracţie şi plăcere. Plăcerea dată de trading este foarte mare. Veţi spune că de fapt nici un loser nu tranzacţionează pentru că vrea să piardă. Corect! Nici alcolicii. Aţi văzut un beţiv care să se bea pentru că vrea, conştient adică, să se îmbete şi să doarmă în şanţ? Nici un alcoolic nu bea pentru că vrea să doarmă în noroi.

 

Un loser este din ce în ce mai excitat pe măsură ce equity-ul lui scade. Încearcă să îi spui că e un loser şi vei vedea că e acelaşi lucru cu a încerca să iei sticla de la gura unui beţiv. Un loser trebuie să dea cu capul de fundul gropii singur, înainte de a avea vreo şansă de a se ridica înapoi ori de a se reabilita.

[tradelover]

.

Contactul cu fundul prăpastiei

 

Să stai lungit pe fundul gropii după ce te-ai izbit de bolovanii de acolo te face sa te simţi oribil. Este dureros şi umilitor. Ajungi acolo în momentul în care ai pierdut bani pe care nu îţi puteai permite să îi pierzi. Ajungi acolo când tocmai ai pierdut economiile tale de o viaţă, bani adunaţi cu sudoarea frunţii tale. Ajungi acolo dacă tocmai te-ai lăudat la toţi prietenii tăi ce "tare şi ce deştept" eşti tu, iar acum trebuie să te duci la ei să le ceri un mic împrumut, ca să ai cu ce trăi pâna la următoarea chenzină. Ajungi acolo când piaţă îşi suceşte gâtul spre tine doar pentru a-ţi striga în faţă: "Fraiereeeeeeee!!!"

 

Unii oameni se izbesc de fund la câteva săptămâni după ce se apucă de trading şi se lasă păgubaşi. Aceia sunt cei fericiţi. Pentru că ceilalţi, loserii, continuă să adauge bani în conturile lor, doar pentru a amâna pe cât posibil ziua fatală. Doare să vezi în oglindă în fiecare dimineaţă un loser!

 

Ne petrecem întreaga noastră viaţă muncind la construirea propriei noastre încrederi în sine. Mulţi dintre noi avem o părere foarte bună despre noi înşine. Pentru un om care are succes în profesiunea lui şi care este inteligent şi harnic, este dureros să accepte că poate eşua ca trader. Este dureros să accepte că s-a izbit de fundul gropii. Primul tău impuls în această situaţie va fi să încerci să ascunzi boacăna făcută. Dar adu-ţi aminte că nu eşti singurul: aproape TOŢI traderii au fost acolo în fundul gropii, în perioada lor de început.

 

Mulţi dintre cei care se izbesc de fundul prăpastiei mor datorită şocului. Mor ca traderi. Ei pot continua să fie aceiaşi oameni de succes în profesiunea lor, dar nu se vor mai întoarce niciodată la trading şi vor încerca să uite eşecul suferit. Înregistrările caselor de brokeraj arată că 90 dintr-o sută de oameni care tranzacţioneaza azi vor dispare de pe piaţă peste un an de zile. Ei se vor izbi atât de tare de fundul gropii, încât se vor face ţăndări şi vor dispare. Ei vor încerca să uite tradingul, aşa cum încerci să uiţi un vis urât.

 

Câţiva loseri îşi vor linge rănile, vor aştepta pînă durerea se va vindeca, apoi se vor întoarce la trading fără să fi învăţat ceva din prima lecţie. Vor fi la fel de lacomi ori de fricoşi şi vor repeta aceleaşi greşeli. Cine nu învaţă din greşelile din trecut, este condamnat să le repete în viitor.

 

Foarte puţini vor începe procesul adevărat de schimbare, de dezvoltare, de "creştere" ca traderi. Pentru aceste păsări rare, durerea pricinuită de contactul cu fundul colţuros al gropii va întrerupe cercul vicios al exaltării produse de câştig, apoi pierdere produsă de exaltare şi iar de la capăt.

 

Numai când vei putea admite că ai o problemă personală care te face să pierzi, abia atunci vei putea începe să îţi construieşti o viaţă nouă ca trader. Abia atunci vei putea începe să dezvolţi disciplina necesară, caracteristică învingătorului.

[tradelover]

.

Primul pas

 

Un alcoolic trebuie să admită că nu se poate controla pe el însuşi şi că nu poate controla băutura, atunci când bea. Un trader trebuie să admită că nu se poate controla pe el însuşi şi că nu poate controla piaţa, că nu îşi poate controla pierderile, atunci când pierde. El trebuie să admită că are o problemă psihologică legată de pierderi şi care îl face să îşi distrugă propriul cont, aşa cum un alcoolic are o problemă legată de alcool care îl face să îşi distrugă propria viaţă. (n.t. Nimeni nu acceptă uşor să piardă, aici nu e vorba numai de bani, dar de orice altceva, nici măcar să pierzi o dispută, nimeni nu vrea să lase de la el. Aici e vorba de o latură a personalităţii umane! Vorba aia românească "fie şi un lup mâncat de o oaie!" are multe tone de înţelepciune în ea! Cât despre trading, chiar dacă eşti lup, când turma se mişcă contra ta, trebuie să laşi totul baltă şi să fugi cu coada între picioare fără sa te uiti înapoi. StopLoss-ul are şi el menirea lui!)

 

Primul pas al uni membru AA este să spună "Sunt un alcoolic, sunt lipsit de puteri în faţa alcoolului". Ca trader, trebuie să faci primul pas, spunând: "Sunt un loser. Sunt lipsit de puteri în faţa pierderilor".

 

Un trader se poate reabilita, folosind principii asemănătoare acelora folosite de Alcoolicii Anonimi. Alcoolicii în curs de recuperare trebuie lupte să stea treji în ziua curentă. Ca trader, acum după ce ai făcut primul pas, trebuie să LUPŢI să tranzacţionezi fără pierderi AZI.

 

Poate că vei spune că aşa ceva e imposibil. Ce se întâmplă dacă tocmai ai cumpărat un lot şi piaţa se mişcă imediat în jos? Ce se întâmplă dacă tocmai ai vândut şi piaţa urcă ca nebuna? Chiar şi cei mai buni traderi pierd bani din când în când, la unele tranzacţii.

 

Răspunsul constă în a TRAGE O LINIE între riscul pe care şi-l asumă un om de afaceri şi riscul unui gambler. A trage o linie între afacere şi pierdere. Un trader TREBUIE să îşi asume un anumit risc, ca în orice afacere, dar el NICIODATĂ nu trebuie să accepte un risc mai mare decât riscul precalculat conform planului de tranzacţionat.

 

Un negustor îşi asumă un risc de fiecare dată când cumpără marfă. Dacă reuşeşte să o revândă la un preţ mai mare, atunci a făcut profit. Dacă nu reuşeşte să o vândă şi marfa se alterează ori preţul scade, atunci el va pierde bani. Dar negustorul este un om de afaceri. Ca om de afaceri inteligent, el îşi asumă doar un risc atât de mic încât o serie de erori la rând să nu îl facă să dea faliment. În aceste condiţii, stocarea a două containere de fasole poate fi riscantă, dar stocarea unui întreg trailer de doua mii de tone poate fi o adevărată nebunie, ori pur şi simplu gambling.

 

Ca trader, TU eşti un om de afaceri. Trebuie întâi de toate să îţi defineşti marja de risc - suma maximă de bani pe care o poţi risca la o singură tranzacţie. Nu există o sumă standard, tot aşa cum nu există o afacere standard. Un "risc al omului de afaceri" acceptabil deprinde în primul rând de suma de bani pe care o ai în cont, de metodele de tranzacţionare pe care le aplici şi de toleranţa la "durere" pe care o ai.

 

Conceptul de "risc al omului de afaceri" îţi va schimba definitiv felul cum priveşti tradingul şi felul cum controlezi banii din contul tău (vezi capitolul al 10-lea, "Managementul Riscului"). Un trader realist nu va risca NICIODATĂ mai mult de două procente din contul lui într-o singură tranzacţie. De exemplu, dacă ai în cont 30 de mii de dolari, poţi risca la o singură tranzacţie nu mai mult de 600 de dolari, iar dacă ai în cont 10 mii de dolari, nu ai voie să rişti mai mult de 200 de dolari. Dacă contul tău e mic, limitează-te la instrumente şi pieţe care sunt mai ieftine ori care permit tranzacţionarea de mini-contracte. Dacă găseşti o oportunitate foarte bună de a tranzacţiona, dar care necesită ca stopul să fie plasat la mai mult de 2% din cont, uit-o! Sari peste ea. Vor mai fi şi alte oportunităţi.

 

(n.t. io-te dom'le! Elder ăsta iar copiază din posturile mele de pe vamist, haha. Spuneam undeva exact acelaşi lucru, "pute piaţa de oportunităţi, niciodată să nu îţi pară rău că ai scăpat o ocazie"... Din nefericire, eu am avut "bafta" să descopăr America pe propria-mi piele, după multe sute de dolari. Am fost totuşi destul de realist, sau mai bine zis de fricos, încât să nu risc mai mult decât imi puteam permite. Practic am riscat un pic mai mult decât banii de ţigări... Mă gândesc ce efect ar fi avut asupra tradingului meu dacă aş fi citit Elder ÎNAINTE de a mă apuca de tranzacţionat cu bani reali. Probabil că nici un efect... Ar fi trecut cuvintele pe lângă mine, aşa cum trec ele acum pe lângă mulţi începători care citesc posturile mele de aici si se gândesc că trebuie să fiu oleacă dus cu sorcova ca să îmi pierd timpul traducând bazaconii despre alcoolici... Omul, până nu dă EL cu capul de pragul de sus, ori cum spune Elder, până nu se izbeşte de fundul gropii el însuşi, nu bagă la tărtăcuţă... end of n.t)

 

Evitaţi cu orice riscuri să riscaţi mai mult de 2% din cont la o tranzacţie (n.t. iar am scornicit-o, dar imi place cum sună pe romaneşte!) aşa cum un alcoolic în curs de reabilitare evită barurile. Dacă nu sunteţi siguri cât de mult trebuie să riscaţi, lăsaţi ocazia să treacă pe lângă voi. Orice pip salvat e un pip câştigat. Staţi pe gard şi vă uitaţi, nu o să vă pară rău.

 

Atâta vreme cât nu încetaţi să daţi vina pe broker, pe comisioanele ridicate, pe slippage-ul pe care vi-l ia floor-traderul, sunteţi condamnaţi să rămâneţi loseri. Tocmai aţi cedat controlul alcoolului care va prelua iremediabil frâiele vieţii voastre de trader. Incercaţi să reduceţi comisioanele şi slippageul (n.t. de exemplu tranzacţionând cât mai rar şi cu stopuri cât mai mari, cum am mai descris şi în alte posturi) dar totodată asumaţi-vă responsabilitatea pentru ele. Dacă pierdeţi măcar un cent mai mult ASTĂZI decât v-aţi propus ca "risc al omului de afaceri", incluzând comisioanele şi slippage-ul, atunci sunteţi - irevocabil - un loser!

 

Ţineţi un jurnal de trading? Dacă încă nu faceţi aşa ceva, ori dacă înregistrările din acel jurnal sunt sărăcuţe, este un semn că tranzacţionaţi pe muchia îngustă care desparte traderul profitabil de gambleri şi loseri. Un bun om de afaceri îşi ţine contabilitatea CORECT. Înregistrările tranzacţiilor voastre trebuie să arate data şi preţul la care au fost deschise, data şi preţul la care s-au închis, slippage-ul, comisioanele (n.t. nu chiar necesare pt forex, dar bune pt evidenţă. Comisioanele - spreadul - pot/poate varia periodic, la ştiri, etc, la fel slippage-ul nu este constant, o istorie a trecutului poate ajuta traderul la luarea decizillor viitoare. Eu personal nu înregistrez spreadul şi slippageul, şi nu ţin un jurnal foarte riguros, doar sumar, tot zic că o să mă apuc, dar voi trebuie să faceţi ce spune popa, nu ce face popa! haha. De asemenea, jurnalul nu trebuie să fie doar o copie a "account history" pe care o furnizeza platforma de tranzacţionat. Aia o puteţi obţine ORICÂND cu trei clickuri de mouse, este mult mai important să scrieţi acolo în jurnal SENTIMENTELE voastre. Ce v-a făcut să intraţi, de ce aţi ieşit, a dat în stop? aţi ieşit de frică? etc. Căutaţi ulterior să identificaţi situaţii care se repetă şi căutaţi să separaţi pierderile de câştig. Eliminaţi-le pe primele din tradingul viitor, puneţi accentul pe situaţiile care v-au făcut să câştigaţi. Istoria se repetă şi se va repeta în viitor. Faceţi asta continuu! Pentru că piaţa se schimbă. Ştiu, nu e aşa de palpitant să analizezi jurnalul, e mai excitant să pui 100 de tranzacţii pe minut şi să stai să te uiţi cum cursul se mişcă împotriva ta, să te ţii cu mâna de burtă şi să baţi din picioare în faţa monitorului în loc să te duci la veceu, că nu vrei să pierzi pipul... Toţi am trecut prin asta. Şi eu. Mergeţi şi faceţi pìpi şi lăsaţi pipii ăia că dacă aţi pus tranzacţia bine, au stop! Şi amintiţi-vă că nu aţi venit aici să bateţi din picioare, ci să faceţi bani. Cine vrea adrenalină să se apuce de paraşutism!), jurnalul trebuie să arate toate ajustările manuale ale stopului şi de ce au fost făcute, obiectivele pentru ieşire (TP - take profit), profitul maxim pe hârtie (brut), profitul net după plata spreadului, ori alte date care consideraţi că sunt necesare.

 

Dacă îeşiti dintr-o tranzacţie cu o pierdere care se încadrează în "riscul omului de afaceri", este doar normal-business. Nu există tocmeală, "hai să mai aştept un tick", speranţă că piaţa se va schimba ori se va inversa, nu există o a doua şansă. Dacă pierdeţi un cent mai mult decât procentul de risc alocat nu sunteţi nimic altceva decât alcoolicul care ia o mică înghiţitură. E la fel ca a te îmbăta, a te angaja apoi într-o luptă de stradă, a te apuca durerea de stomac în drum spre casă şi a te trezi după toate astea a doua zi dimineaţa dormind în şanţ cu o durere groaznică de cap şi cu buza spartă... În mod cert, doriţi cu adevărat ca asta să nu se întâmple NICIODATĂ cu voi!

 

 

(n.t. scuze dar nu mă pot abţine, daca pierdeţi un pip în plus AZI, faţă de cât v-aţi propus să riscaţi, sunteţi la fel ca beţivul ăla care avea 100 de lei, intra zilnic într-un bar şi tot cerea 200 de vodcă. În drum spre casă îl apucau problemele, se ducea la marginea unei liziere de pădure, îşi dădea pantalonii jos, dar nu apuca să facă nimic că de ameţit ce era adormea pe maidan. Trecea pe acolo un homosexual şi văzându-l dormind cu pantalonii pe vine, i se ridicau poftele, îşi făcea treaba cu omu nostru care de beat ce era dormea buştean şi nici nu îşi dădea seama, iar la plecare, ca să aibe conştiinţa împăcată pentru cât de bine se simţise, perversul îi punea beţivului 100 de lei în buzunarul de la pantaloni. Când se trezeşte, omu nu ştie ce s-a întâmplat cu el, oleacă mahmur, dar se simţea "relativ bine" după experienţa avută, mai mult, bagă mâna în buzunar şi găseşte 100 de lei. "Măi să fie, parcă pe ăştia i-am băut ieri", dar cum banii erau reali, incontestabil, omul nu înţelege ce caută acolo pe şanţ când el de fapt pornise la bar să bea ceva. Şi se duce iar la bar şi comandă 200 de vodcă. Lucrurile se petrec exact la fel câteva zile la rând, până la urmă barmanul începe să îl recunoască. Ziua următoare când intra iar în bar şi pune suta pe masă, barmanul îi zice fericit, ca unui client vechi: "ştiu, 200 de vodcă", la care omu nostru îngândurat: "nu, mai bine daţi-mi nişte coniac, că de la vodca asta mă cam ustură curu..." Scuze, dar se potriveşte cum nu se poate mai bine, loserul nu ştie niciodată care e problema adevărată, de ce îl ustură... dacă ar şti, ar lua măsuri, exact cum spune Elder mai sus... Nici că se putea un exemplu mai bun. Cu siguranţă că nu vreţi să fiţi loserul care merge la brokerul lui zilnic şi comandă 200 de vodcă...)

[tradelover]

 

Un miting de unul singur

 

Dacă mergeţi la un miting al AA, veţi vedea oameni care nu au pus pic de alcool în gură timp de MULŢI ani ridicându-se în picioare şi spunând "Buna ziua, numele meu este aşa-şi-aşa şi sunt un alcoolic". De ce aceşti oameni se auto-intitulează alcoolici după ani întregi de abstinenţă? Pentru că ei ştiu că alcoolul este mai puternic decât ei. Dacă ar crede pentru o singură secundă că au reuşit să învingă alcoolul, atunci ei ar începe să bea din nou. Dacă o persoana începe să creadă că nu este dependent de alcool, atunci e liber să ia o mică înghiţitură (n.t. după care devine alt om, cum spuneam mai sus, haha, care la rândul lui e şi el liber să ia o mică înghiţitură...), apoi încă una, apoi încă una şi probabil că va sfârşi din nou în şanţ, beat pulbere. Un om care vrea să rămână treaz trebuie să îşi amintească faptul că este un alcoolic, în fiecare moment al vieţii lui, pentru tot restul vieţii lui.

 

Ca traderi, putem beneficia de aceleaşi avantaje dacă am presupune că ne-am constituit într-o organizaţie asemeni AA. O voi numi "Loserii Anonimi". De ce nu "Traderii Anonimi"? Pentru că un nume urât şi tulburător ne ajută să ne concentrăm atenţia asupra tendinţelor auto-distructive pe care le avem grefate în noi de la naştere. La urma urmei, Alcoolicii Anonimi nu se auto-intitulează "Băutorii Anonimi". Atât timp cât tu te auto-intitulezi "loser", te vei ambiţiona şi te vei concentra pe evitarea pierderilor.

 

Mulţi traderi au adus argumente împotriva a ceea ce ei credeau că este "gândirea negativă" a unui asemenea nume ori a unei asemenea organizaţii. Asta e doar o chestie de personalitate. O pensionară în vârstă din Texas, unul dintre cei mai profitabili traderi cu care am discutat personal în viaţa mea, mi-a descris odată abordarea tradingului aşa cum o vedea ea. Fiind o femeie foarte religioasă, ea credea că Dumnezeu nu ar fi deloc încântat să o vadă cum pierde banii pe care i-a adunat muncind cu sudoarea frunţii şi a mâinilor (n.t. sublinierea imi apartine, poate fi o abordare excelenta pentru cei religioşi, mult mai bună ca alcoolicii noştri!! Din păcate nu e cazul meu care sunt ateu notoriu ). Din această cauză, ea tranzacţiona oprind tranzacţiile perdante (n.t. în original "she cuts her losses very fast because of that", consider că exprimarea în engleză pune accentul mult mai bine pe ceea ce trebuie făcut! de aia am dat-o) imediat ce cursul se mişca împotriva ei. Eu cred că metodele noastre sunt similare. Scopul este acela de a evita pierderile, folosind un obiectiv mult mai înalt, o regulă externă, care să nu depindă de trading.

 

Tranzacţionarea cu risc controlat este la fel ca traiul fără alcool. Un trader trebuie să admită în interiorul lui că e un loser, tot aşa cum un beţiv trebuie să admită că e alcoolic. Apoi el poate începe escaladarea dificilă a versantului stâncos al reabilitării.

 

Acesta este motivul pentru care înainte de a mă apuca de tranzacţionat, în fiecare dimineaţă mă aşez în faţa monitorului şi spun: "Bună dimineaţa, numele meu este Alex şi sunt un loser. Am înăuntrul meu o tendinţă auto-distructivă care mă face să provoc pagube financiare serioase contului meu". Este ca o întâlnire a AA - îmi păstrează mintea focalizată asupra primelor principii. Chiar dacă se va întâmpla să ridic un profit de multe mii de dolari azi, mâine tot mă voi aşeza în faţa calculatorului şi voi spune: "Bună dimineaţa, numele meu e Alex şi sunt un loser".

 

Unul dintre prietenii mei face glume pe seama mea. Când se aşează în faţa terminalului, se uită urât la monitor şi îi spune, destul de tare ca să îl aud şi eu: "Numele meu e John şi am de gând să îţi dau afară beregata!". Nu îl iau în seamă, dincolo de asta, o asemenea gândire generează tensiune şi conflict. Gândirea Loserilor Anonimi generează (si trebuie sa genereze) calm (n.t sobrietate, echilibru, linişte, reţinere, seriozitate, stăpânire de sine, PACE! Ăsta e spiritul unui trader profitabil, nu ăla de luptător medieval). Un trader care se simte calm şi relaxat se poate concentra pe căutarea oportunităţilor bune de trading, care nu sunt foarte riscante, se poate concentra asupra pieţei, în loc să se concentreze asupra a cât pierde sau cât câştigă (n.t. cât sânge dă afară din adversar haha). Un trader care este tensionat este ca un şofer care stă încordat cu pieptul călare pe volan. Dacă un sportiv treaz şi unul beat turtă participă la un orice fel de concurs (n.t. chiar şi de tipul "cine bea mai mult fără să cadă sub masa"), cu siguranţă ştii dinnainte cine va fi câştigătorul. Beţivul poate câştiga ocazional, odata sau de două ori, datorită norocului ori anumitor împrejurări, dar pe termen lung, la o mie de curse, sportivul TREAZ este cel pe care trebuie să pariezi.

 

În competiţia tradingului, dacă poţi face o alegere, cu siguranţă că vrei să fii sportivul cel treaz!

 

 

[tradelover]

 

11. CÂŞTIGĂTOR sau LOSER

 

Traderii provin din cele mai diferite domenii ale vieţii. Venim aducând cu noi bagajul mental al creşterii şi educaţiei noastre anterioare, precum şi experienţele noastre anterioare. Cei mai mulţi dintre noi descoperim că dacă tranzacţionam în acelaşi fel cum acţionam în viaţa de zi cu zi, vom pierde bani.

 

Succesul sau eşecul în trading depinde de ceea ce traderul simte şi gândeşte. Depinde de atitudinea lui relativ la risc ori câştig, frică sau lăcomie, de felul cum traderul poate să îşi controleze emoţiile aferente tradingului şi riscului.

 

Mai mult decat orice, succesul sau eşecul vostru ca traderi depinde de abilitatea fiecaruia de a vă folosi intelectul şi de a nu acţiona emotiv. Un trader care se bucură copilăreşte când câştigă ori se simpte deprimat când pierde nu poate acumula equity, pentru că el este controlat de către propriile lui emoţii. Daca laşi piaţa să te facă să te simţi exaltat sau deprimat, vei pierde bani.

 

Pentru a fi un câştigător, trebuie să te cunoşti pe tine însuţi şi să acţionezi cu calm şi responsabilitate. Durerea pricinuită de orice pierdere sperie oamenii şi îi face să caute metode magice. În acelaşi timp, ei renunţă la multe cunoştinţe folositoare pe care le-au acumulat de-a lungul experienţei lor profesionale în domeniul din care provin.

 

 

Ca un ocean

 

Piaţa este ca un ocean - se mişcă în sus şi în jos fără să ţină seama de ceea ce vrei tu. Te poţi simţi fericit când cumperi şi piaţa explodează în sus. Ori te poţi simţi deprimat şi înfricoşat când eşti pe sell şi piaţa continuă să urce şi vezi equity-ul cum se topeşte cu fiecare tick crescător. Aceste simţăminte nu au nimic de a face cu piaţa - ele există doar înăuntrul tău.

 

Piaţa habar nu are de existenţa ta. Ea nu ştie că tu exişti. Şi nu poţi face nimic să o influenţezi în vreun fel. Tot ceea ce poţi face e să te auto-controlezi, să îţi controlezi propriul comportament.

 

Oceanului nu îi pasă de ceea ce vrei tu, dar nici nu doreşte să îţi facă rău. Poţi să fi bucuros într-o zi însorită în care briza îţi împinge barca spre insula la care vrei să ajungi. Poţi să intri în panică şi să înjuri marea pe o zi furtunoasă în care valurile îţi împing barca spre stânci. Dar sentimentele relative la ocean există doar în mintea ta. Ele vor atenta la viaţa ta în momentul în care le laşi să preia controlul asupra intelectului şi să îţi controleze comportamentul.

 

Un marinar nu poate controla oceanul, dar se poate controla pe sine. El studiază curenţii marini şi direcţia vântului, urmăreşte vremea ori ascultă buletinul meteo. El învaţă să navigheze în siguranţă şi câştigă experienţă cu fiecare zi. El ştie când să iasă pe mare şi când să stea în port. Un marinar experimentat îşi foloseşte inteligenţa.

 

Oceanul poate fi folositor - poţi pescui în el ori te poţi folosi de suprafaţa lui pentru a te deplasa spre alte insule. Oceanul poate fi periculos - poţi să te îneci în el. Cu cât mai raţională este abordarea pe care o adopţi, cu atât mai probabil că vei ajunge acolo unde doreşti să navighezi. Când acţionezi emotiv nu te poţi concentra la realitatea oceanului.

 

Un trader trebuie să studieze piaţa, trendul şi punctele de întoarcere la fel cum un marinar studiază oceanul, curenţii şi vântul. El trebuie să tranzacţioneze la scară mică câtă vreme învaţă să se controleze pe sine însuşi. Nu poţi controla piaţa, dar îţi poţi controla sentimentele.

 

Un începător care are o serie de tranzacţii profitabile se simte adeseori un Mesia care poate merge pe apă. El începe să îşi asume riscuri din ce în ce mai mari şi reuşeşte până la urmă să îşi distrugă contul. Pe de altă parte, un amator care pierde o serie de tranzacţii la rând se simte adeseori atât de demoralizat încât nu poate plasa un nou ordin chiar dacă sistemul său îi da un semnal foarte bun. Dacă tradingul te face să radiezi de fericire ori să mori de frică, atunci nu vei putea să îţi foloseşti intelectul la întreaga lui capacitate. Vei tranzacţiona iraţional şi vei pierde, ori vei omite oportunităţi importante.

 

Un trader profesionist îşi foloseşte capul şi îşi păstrează calmul. Doar amatorii se excită datorită mişcărilor pieţei.

 

Reacţiile emoţionale sunt un lux pe care nu ţi-l poţi permite ca trader.

 

[dandesign]

Colosal! de mult doresc sa folosesc acest cuvant ("din Kill Bill 2"), citesc a 2-a oara traducerea si notele tale cu mare interes... eu intru pe forex pentru ca am vrut sa nu mai stau toata ziua pe ISC (scrabble), pot spune ca e mult mai solicitant si imi place.

Scrii foarte bine, ar trebui o carte Forex pentru Tonti (sper ca stii volumele pentru software si nu numai).

Ma bucur ca am gasit aici un grup interesant...

Editat Octombrie 4, 2009 de dandesign

[dandesign]

Au trecut vreo 6 luni de cand am inceput sa fac tranzactii pe forex ... mai mult pe demo, dar si pe real.

Am testat multi indicatori (#SpudFibo.mq4 , 1-2-3 Pattern MTF v3.1... , 3LineBreak_V2.mq4 , Accelerator.mq4 , Accumulation.mq4 , Alerter.mq4 , Alligator.mq4 , ATR.mq4 , attar_vol.mq4 , Awesome.mq4 , Bands.mq4 , BB Bounds EA.mq4 , BB_MACD_v1.03.mq4 , BBands_Stop_v1.mq4 , BBflat.mq4 , b-clock.mq4 , Bears.mq4 , Bulls.mq4 , camarilladt1.mq4 , camarilladt8.mq4 , camarilladtHistorical_V.. , candlestick_pattern.mq4 , CCI.mq4 , CCI_CustomCandles.mq4 , CCI_orig.mq4 , CCIarrow.mq4 , CCIFilter_Dan.mq4 , CCIFilter_Dan_fara_aler.. , CCIFilter_vX.mq4 , CCIWithAlert.mq4 , Clock.mq4 , CZigZag.mq4 , daily_open_line GMT 2 .. , danCCI.mq4 , danCCI_2.mq4 , dan-wadaEx.mq4 , DoubleCCI_Woodies.mq4 , DRBobCCI.mq4 , DT_ZZ.mq4 , EasyTrendVisualizer.mq4 , Elliott Wave indic.mq4 , Elliott_Wave_Oscillator.. , Elliott_Wave_Oscillator.. , EVWMA.mq4 , fast.mq4 , Fiboossss.mq4 , Fibos.mq4 , Forex_Freeway_2.mq4 , ForexFreedomBars.mq4 , Freeway.mq4 , Heiken Ashi.mq4 , Heiken_Ashi_Ma_T3.mq4 , Heiken_Ashi_Smoothed.mq4 , Ichimoku.mq4 , iExposure.mq4 , Ind-TD-DeMark-3.mq4 , Ind-TD-DeMark-3-1_eng.mq4 , LSMA EMA.mq4 , LSMA.mq4 , MA in Color_wAppliedPri.. , MACD.mq4 , MACD_OsMA_4ColorLH.mq4 , Momentum.mq4 , Moving Averages.mq4 , MTF Supertrend Bar[1].mq4 , MTF_Forex_Freedom_Bar.mq4 , NonLagMA_v7.1.mq4 , ore_bursa.mq4 , OsMA.mq4 , Parabolic SAR Color - A.. , Parabolic.mq4 , Parabolic_Alert.mq4 , Pattern_Recognition_Mas.. , Real_Woodie_CCI.mq4 , RSI.mq4 , RSI_ZigZag.mq4 , Scalp_net_v1.3.mq4 , SDX-SweetSpots.mq4 , Slope_Direction_Line_Al.. , SR_fibo.mq4 , Stochastic.mq4 , Support and Resistance .. , Support_Resistance_Barr.. , Support_Resistance_RD 2.. , Swing_ZZ.mq4 , T3MA.mq4 , Time Series Forecast.mq4 , TLine Alert.mq4 , Trading Session vLines... , trendchaser.mq4 , Waddah Attar Scalping.mq4 , Waddah_Attar_BUY_SELL_V.. , Waddah_Attar_Explosion... , waddah-attar-strong-lev.. , WcciPatterns.mq4 , WcciPatterns_v2Alert.mq4 , wcci-syn01.mq4 , WolfWave_nen.mq4 , woodie.mq4 , xpMA.mq4 , ZigZag.mq4 , ZigZag_new_nen3.mq4 , ZUP_v60.mq4 , ZUP_v62.mq4) si cred ca mai sunt .

 

Interesant este ca eu cred ca toti indica corect, in final am ales CCI si/ sau MACD si cam atat , nici candlestick nu imi mai trebuie - mai uit average price.

 

A fost o experienta interesanta , cred ca mai am de invatat.

Pot defini pe scurt ceea ce am invatat :

1. Indicatorii de regula arata corect

2. Decizia de sell sau buy o iau dupa indicatiile graficului de o zi sau 4 ore

3. Patternurile Head And Shoulders sau w (la o zi sau 4 ore - formate de pret )in conflict cu indicatorul ma determina sa tranzactionez pe alta pereche valutara

4. Tranzactionez in paralel cu acceasi suma mai multe perechi valutare

 

 

Cam asta e ... spor la pipsi