EUR/USD

[Barbones]

 

 

 

How Monetary Policy Works

 

 

When the Bank of England changes the official interest rate it is attempting to influence the overall level of expenditure in the economy. When the amount of money spent grows more quickly than the volume of output produced, inflation is the result. In this way, changes in interest rates are used to control inflation.

 

The Bank of England sets an interest rate at which it lends to financial institutions. This interest rate then affects the whole range of interest rates set by commercial banks, building societies and other institutions for their own savers and borrowers. It also tends to affect the price of financial assets, such as bonds and shares, and the exchange rate, which affect consumer and business demand in a variety of ways. Lowering or raising interest rates affects spending in the economy.

 

A reduction in interest rates makes saving less attractive and borrowing more attractive, which stimulates spending. Lower interest rates can affect consumers’ and firms’ cash-flow – a fall in interest rates reduces the income from savings and the interest payments due on loans. Borrowers tend to spend more of any extra money they have than lenders, so the net effect of lower interest rates through this cash-flow channel is to encourage higher spending in aggregate. The opposite occurs when interest rates are increased.

 

Lower interest rates can boost the prices of assets such as shares and houses. Higher house prices enable existing home owners to extend their mortgages in order to finance higher consumption. Higher share prices raise households’ wealth and can increase their willingness to spend.

 

Changes in interest rates can also affect the exchange rate. An unexpected rise in the rate of interest in the UK relative to overseas would give investors a higher return on UK assets relative to their foreign-currency equivalents, tending to make sterling assets more attractive. That should raise the value of sterling, reduce the price of imports, and reduce demand for UK goods and services abroad. However, the impact of interest rates on the exchange rate is, unfortunately, seldom that predictable.

 

Changes in spending feed through into output and, in turn, into employment. That can affect wage costs by changing the relative balance of demand and supply for workers. But it also influences wage bargainers’ expectations of inflation – an important consideration for the eventual settlement. The impact on output and wages feeds through to producers’ costs and prices, and eventually consumer prices.

 

Some of these influences can work more quickly than others. And the overall effect of monetary policy will be more rapid if it is credible. But, in general, there are time lags before changes in interest rates affect spending and saving decisions, and longer still before they affect consumer prices.

 

We cannot be precise about the size or timing of all these channels. But the maximum effect on output is estimated to take up to about one year. And the maximum impact of a change in interest rates on consumer price inflation takes up to about two years. So interest rates have to be set based on judgments about what inflation might be – the outlook over the coming few years – not what it is today.

 

Setting interest rates

 

As banker to the Government and the banks, the Bank is able to forecast fairly accurately the pattern of money flows between the Government's accounts on one hand and the commercial banks on the other, and acts on a daily basis to smooth out the imbalances which arise. When more money flows from the banks to the Government than vice versa, the banks' holdings of liquid assets are run down and the money market finds itself short of funds. When more money flows the other way, the market can be in cash surplus. In practice the pattern of Government and Bank operations usually results in a shortage of cash in the market each day.

 

The Bank supplies the cash which the banking system as a whole needs to achieve balance by the end of each settlement day. Because the Bank is the final provider of cash to the system it can choose the interest rate at which it will provide these funds each day. The interest rate at which the Bank supplies these funds is quickly passed throughout the financial system, influencing interest rates for the whole economy. When the Bank changes its dealing rate, the commercial banks change their own base rates from which deposit and lending rates are calculated.

http://www.bankofeng...ypolicy/how.htm

 

Editat Aprilie 2, 2011 de Barbones

[Barbones]

Luand de buna teoria , cresterea ratei dobanzii unei monede duce la cresterea interesului pentru acea moneda si deci in FX acea moneda se va aprecia in raport cu celelalte.

Editat Aprilie 2, 2011 de Barbones

[tradelover]

Teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Treaba asta cu cresterea dobânzii implică cresterea cursului nu se întâmplă întotdeauna, mai bine zis nu se întâmplă dacă nu are si altceva in spate. Există tot atâtea exemple pozitive cât şi negative. De exemplu inainte de 2008, cursul GBPUSD a crescut mii de pipsi vreo 6 ani, când dobânda la liră a oscilat in jurul lui 5%, iar a dolarului in jurul lui 1.5%. De asemenea AUD si NZD, care au avut intotdeauna dobânzi ridicate, au crescut in comparatie cu celelalte monede. Explicatia e poate in faptul că toate aceste valute au in spate ţări exportatoare de diverse chestii, Australia - aur, Noua Zeelandă - cupru, argint, etc. Şi CAD creste de la inceputul secolului, dar dobânda nu a fost niciodata una dintre cele mai ridicate. Explicatia: canadienii exportă petrol, iar pretul la pretrol creste. De exemplu Japonia a avut intotdeauna dobânzile cele mai scăzute, uneori chiar si negative (Da! iti dădeau bani ca sa faci imprumut la bancă!) si totusi geppie a ajuns de la 260 la 120...

 

Iar cât despre fiber... well, uitati-vă la istorie. Nu intotdeauna moneda cu dobândă mai mare creşte faţă de aia cu dobândă mai mică. Iar ceea ce a făcut Trichet acum a fost doar o chestie de orgoliu. Cum spunea cineva mai sus, euro a fost in toata această perioadă o monedă "politică". Ei sunt cu "default"-ul Portughez la fund, al treilea după Greci si Irlandezi şi probabil că in 8-12 luni va urma Italia si Spania si le arde de crescut dobânda. Total aiurea. Părerea mea este exprimată foarte bine de tipul ăsta, azi dimineaţă.

Editat Aprilie 8, 2011 de tradelover
typos

[Barbones]

Da, l-am vazut ieri in direct. Este o teorie. Cum am mai zis, economia este o arta, nu e matematica. Inflatia in perioada asta este benefica pentru ca ne scoate din rahat (daca ar fi fost deflatie).

http://drclarkjensen...is-a-keynesian/

 

De la tipi astia ni se trage sistemul in care traim. Deocamdata asta e paradigma, inflatie = crestere economica, Printare, consum, profit si in final corectie.

 

http://en.wikipedia....esian_economics

 

Cresterea exponentiala demografica, economica, etc din sec 20 a fost influentata puternic de gandirea asta.

Editat Aprilie 8, 2011 de Barbones

[tradelover]

Da, aici sunt partial de acord, cu singura deosebire că eu cred ca deflatia nu e monstrul ala mare de care se sperie atât toți. Argumentul tuturor este acela că dacă preturile scad, nimeni nu va mai cumpăra nimic, si economia se prăbușește, pentru că daca nimic nu se vinde si mărfurile stau necumpărate, atunci cine e fraier să mai producă? Adică dacă lumea vede că azi e mai ieftin ca ieri, si ieri a fost mai ieftin ca alatăieri, atunci nu va cumpăra nimic azi, va astepta până mâine, ca să ia mai ieftin. Iar mâine treaba se repetă, si tot asa. Mărfurile stau în magazine, nimeni nu le cumpără, daca nu e cerere atunci preturile scad si mai tare, până cînd eventual vor fi vândute in pierdere sau aruncate la gunoi pt că se depreciaza. Și atunci comercianții si producătorii nu mai au interes să producă mai mult decât pentru uzul propriu, pt că nimeni nu e prost sa producă si sa vândă în pierdere. Lucrurile evoluează în cascadă, economia se prăbuseste, daca nimeni nu produce nimic. Acesta este argumentul tuturor impotriva deflatiei, plus teama (FRICA IMENSĂ) că nimeni nu stie cum să managerieze asemenea situatie.

 

Deflatia exista doar ca "teorie". Niciodată în istorie nu a existat deflatie. In timpul crizei din anii '30 preturile au scazut foarte mult. Laptele era folosit ca îngrășământ, adică era vărsat pe arătură ca să nu îi scadă prețul. S-a ajuns in "pragul" deflatiei, dar nu a fost deflatie adevărată, scăderea prețurilor a avut caracter temporar și s-a datorat supraproducției. De aia se si numeste "criza de supraproducție". După primul război mondial economia capitalistă a luat avânt, erau la competiție cu rusii si cu alții, și toți produceau ca nebunii fără să se intrebe "ce ne facem cu producția".

 

Ca în fabula cu oltenii care săpau o groapă și la un momentdat unu întreabă "ce facem cu pământul care/se face grămadă mare" și "celălalt îl ia la rost/băi oltene nu fii prost/săpăm o groapă ici-colea/și punem pământu-n ea".

 

Și de aici criza. Dar deflatie adevărată nu a fost, nu a existat niciodată în istorie. De aia zic, cei care țin frâiele finanțelor mondiale, politicieni, bancheri, etc, toți se simt mult mai confortabil cu inflația, pentru că ei știu bine cum să managerieze inflația, dar nici unul dintre ei nu știe cum să reacționeze, ori cum să combată defalția, pentru că nici unul dintre ei nu a văzut deflație în viața lui, decât in teorie.

 

De aia, deflația este "monstrul acela inspăimântător" de care se tem toți. "Mult mai rea ca inflația!" La toți li se ridică părul pe spate când aud de așa ceva. "Brrrr!!" "Cârrrr" "Hârrrr"....

 

Grrrrr... (remarcați lipsa ghilimelelor).

 

Defalția nu are nimic rău in ea. Ori să spun, nu este cu nimic mai rea ca inflatia. Ca să fac și eu ca Bulă, "ce poate fii rău in ieftinirea produselor?". Well, asta retoric, desigur lucrurile sunt mult mai complicate. Lumea cumpără oricum mâncare, că n-o să moară de foame. Lumea cumpără oricum strictul necesar. Ba chiar si chestii de lux, chiar dacă "mâine vor fi mai ieftine". In toate supermarketurile din lumea asta, produsele cu etichete "every day low prices" se cumpără primele, pentru că sunt ieftine, chiar dacă mâine vor fi mai ieftine. Lumea gândește "e ieftin, dacă nu îl iau acum, îl ia altul și mâine nu mai dau de el!"

 

Gândiți-vă doar la electronice si electrocasnice in general. Lumea le cumpără că are nevoie de ele, deși cu fiecare zi apar altele mai "featurizate", mai ieftine, mai rapide, cu consum mai mic de energie, green stuff, mai sănătoase, etc. Masinile de spălat normale s-au vândut până la ultima, deși au apărut altele cu bulinuțe de aer sau cu ultrasunete, cam la același preț. Telefoanele mobile se cumpără cum apar, că sunt "fashion", toți vor ifon 4 și vor cumpăra ifon 5 imediat ce va apare, chiar dacă la câteva luni de la lansare prețul va fi la jumate. De computere, ale căror prețuri scad nu zilnic, ci cu fiecare secundă care trece, de 40 de ani incoace de când au apărut, de astea nu mai zic nimic. Fiecare are computer, laptop, nu mai stiu ce, deși imediat după ce l-a luat a apărut altul mai performant, cu ecran mai mare si mai ieftin... Monitoarele CRT s-au vândut până la ultimul, deși erau dăunătoare la ochi și incomparabile ca energie comsumată și funcționalitate, cu noile monitoare LCD, iar la aparitia monitoarelor LCD, prețul la CRT-uri scădea zilnic.

 

Deflația nu este monstrul acela mare de care se tem toți. Mitul deflației cu chip de diavol este "cultivat" și "propagat" de bancherii lacomi care pe timp de deflație pierd bani, pentru că lumea are aceleași economii, cu care pot cumpăra mai mult, cererea de credite scade, etc.

 

Lucrurile sunt mult mai complicate. Economia asta este cu adevărat o artă, nu o știință exactă, cu asta sunt foarte de acord. Dacă era asa de simplu, toți eram acum foarte bogați. Eu cel puțin, în mod cert!

Editat Aprilie 8, 2011 de tradelover

[Barbones]

Deflatia asa cum ai motivat-o este dureroasa pe cand inflatia chiar si excesiva duce la bunastare. Este o mare dezbatere intre Keynesian si alte modele. Tipu' asta e vinovat pentru scoatea aurului ca etalon.

 

Intr-o suta de ani populatia lumii a sarit de la 1 miliard la 7. Si asta tot inflatie se numeste asa ca prefer o lume care se taraste de pe azi pe maine dar cu inflatie de suflete decat o lume unde aurul este in mana LOR, a celor care au mostenit si il vor lasa mostenire si unde unul ca mine nu va avea in veci sanse sa treaca de la bordei din lut la casa de piatra.

Mai mult, azi unul ca mine are o sansa sa faca bani tipariti cu care sa faca o avere decat ca neamurile mele care nu au avut niciodata sansa asta, pentru ca nu a fost niciodata destul aur si pentru ei si nici nu au mostenit.

 

Asta e dilema, bani tipariti cu inflatie care produc alti bani de nicaieri, oameni de nicaieri, slujbe de nicaieri pentru 7 miliarde de oameni sau vechea dilema: cateva sute de milioane de oameni fara sanse pe tot globul unde cateva mii au tot si vor lasa totul familiei. Nu spun ca acum nu este lafel dar sunt prea multe exemple de oameni care au reusit si nu apartin unei caste sau nu au mostenit nimic.

 

Chinul de a trai este diferit azi. Acum 100 de ani mureai de o simpla infectie, azi sunt boli eradicate definitiv. Asa ceva nu a fost posibil fara bani inflationisti pentru ca inflatia a generat pana la urma prosperitate. Prosperitatea de a putea avea grija de copilul tau nou nascut si sa nu faci 13 ca pe vremuri caci nu stiai cati traiesc, de a avea grija de dintii tai, de higiena ta. Asa ceva se poate azi pentru ca sunt bani tipariti inflationisti. Daca nu ar fi fost, nici eu si nici tu probabil ca nu existam

 

Multe din cele ce le avem azi nu le-am fi avut fara inflatie, Excesul este daunator mereu asa ca si inflatia nu e buna prea mare dar fara ea nu prea e bine.

 

Cum ar fi o lume cu moneda unica GRAMUL DE AUR?

[deos]

Intre timp ne aproiem cu pasi mari spre un deznodamant pe euro\usd. La tf-uri mai mici facem triunghi, iar un sus perechea nu mai are mult.Personal ma asept la un reversal conform scenariului din desenele alaturate, sau, la o corectie mai indelungata, asta in cazul in care in sus in loc de a,b,c rosu vom avea impuls in c final din flat(desenul cu numerotarea la tf mai mare era int-un post mai vechi). Iordaki( u parca erai partizanu acestei idei cu reverasu la euro, idee pe care o impartasc), ce zici de inceperea caderii de pe aceste pozitii?

[mugurb]

Intre timp ne aproiem cu pasi mari spre un deznodamant pe euro\usd. La tf-uri mai mici facem triunghi, iar un sus perechea nu mai are mult.Personal ma asept la un reversal conform scenariului din desenele alaturate, sau, la o corectie mai indelungata, asta in cazul in care in sus in loc de a,b,c rosu vom avea impuls in c final din flat(desenul cu numerotarea la tf mai mare era int-un post mai vechi). Iordaki( u parca erai partizanu acestei idei cu reverasu la euro, idee pe care o impartasc), ce zici de inceperea caderii de pe aceste pozitii?

 

Si totusi exista "razboiul" NASDAQ - NYSE - D. Borse. 7 iulie - adunarea actionarilor in care se va da inca un raspuns pentru NASDAQ. Toata povestea asta cu NYSE si Deutsche B. tine EU in sus, inca din iarna. Chinezii sprijina Euro, US este ajutata de un dolar slab, totul arata ca nu va exista un reversal atat de mare, cel putin pana la mijlocul lui iulie. Ori la vremea respectiva incep vacantele, asa ca EU ramane in acest range 1.45 - 1.50.

 

Ba chiar este posibila trecerea peste 1.5 daca prin NASDAQ se va deschide si mai mult piata actiunilor europene. Ceva de genul sa se "vanda scump" pielea companiilor europene. Tine cont ca in Europa nu exista cultura actiunilor de bursa care exista in US... tranzactionarea companiilor europene si prin NASDAQ inseamna un boost extraordinar pentru ele... va mai dura f multa vreme pana sa vezi un euro sub 1.4

[Barbones]

interesanta ideea ca Deutche B tine EU sus. Nu m am gandit la asta. Eu vad EU sus din diferenta de asteptari fata de cele 2 economii, din diversificarea Chinei si nu un ultimul rand retorica bancilor centrale.

[mugurb]

interesanta ideea ca Deutche B tine EU sus. Nu m am gandit la asta. Eu vad EU sus din diferenta de asteptari fata de cele 2 economii, din diversificarea Chinei si nu un ultimul rand retorica bancilor centrale.

 

Pai gandeste-te ce inseamna "merging" intre NYSE (Deutsche Borse) si NASDAQ. Europenii vor avea acces la blue chips... ce inseamna sa cumperi actiuni Linkedin sau altele direct de la terminalul din Koln, Paris samd. Un euro puternic te va ajuta sa cumperi mai mult, nu? Pe cealalta parte "exportul" de actiuni europene va fi in castig pentru europeni, aceeasi filozofie in sens invers... un euro slab si un dolar puternic ar fi descurajat toata deschiderea asta. Este adevarat ca si NASDAQ si D Borse sunt doar administratori, dar aici este vorba despre deschiderea unei piete. Una este sa cumperi nemijlocit, alta prin intermediari de peste ocean.