Barbones
-
Număr mesaje
1.192 -
Înregistrat
-
Ultima Vizită
-
Zile Câștigate
69
Tip conținut
Profiluri
Forumuri
Bloguri
Postări postat de Barbones
-
-
Deflatia asa cum ai motivat-o este dureroasa pe cand inflatia chiar si excesiva duce la bunastare. Este o mare dezbatere intre Keynesian si alte modele. Tipu' asta e vinovat pentru scoatea aurului ca etalon.
Intr-o suta de ani populatia lumii a sarit de la 1 miliard la 7. Si asta tot inflatie se numeste asa ca prefer o lume care se taraste de pe azi pe maine dar cu inflatie de suflete decat o lume unde aurul este in mana LOR, a celor care au mostenit si il vor lasa mostenire si unde unul ca mine nu va avea in veci sanse sa treaca de la bordei din lut la casa de piatra.
Mai mult, azi unul ca mine are o sansa sa faca bani tipariti cu care sa faca o avere decat ca neamurile mele care nu au avut niciodata sansa asta, pentru ca nu a fost niciodata destul aur si pentru ei si nici nu au mostenit.
Asta e dilema, bani tipariti cu inflatie care produc alti bani de nicaieri, oameni de nicaieri, slujbe de nicaieri pentru 7 miliarde de oameni sau vechea dilema: cateva sute de milioane de oameni fara sanse pe tot globul unde cateva mii au tot si vor lasa totul familiei. Nu spun ca acum nu este lafel dar sunt prea multe exemple de oameni care au reusit si nu apartin unei caste sau nu au mostenit nimic.
Chinul de a trai este diferit azi. Acum 100 de ani mureai de o simpla infectie, azi sunt boli eradicate definitiv. Asa ceva nu a fost posibil fara bani inflationisti pentru ca inflatia a generat pana la urma prosperitate. Prosperitatea de a putea avea grija de copilul tau nou nascut si sa nu faci 13 ca pe vremuri caci nu stiai cati traiesc, de a avea grija de dintii tai, de higiena ta. Asa ceva se poate azi pentru ca sunt bani tipariti inflationisti. Daca nu ar fi fost, nici eu si nici tu probabil ca nu existam
Multe din cele ce le avem azi nu le-am fi avut fara inflatie, Excesul este daunator mereu asa ca si inflatia nu e buna prea mare dar fara ea nu prea e bine.
Cum ar fi o lume cu moneda unica GRAMUL DE AUR?
-
2
-
-
Da, l-am vazut ieri in direct. Este o teorie. Cum am mai zis, economia este o arta, nu e matematica. Inflatia in perioada asta este benefica pentru ca ne scoate din rahat (daca ar fi fost deflatie).
http://drclarkjensen...is-a-keynesian/
De la tipi astia ni se trage sistemul in care traim. Deocamdata asta e paradigma, inflatie = crestere economica, Printare, consum, profit si in final corectie.
http://en.wikipedia....esian_economics
Cresterea exponentiala demografica, economica, etc din sec 20 a fost influentata puternic de gandirea asta.
-
Mai rar asa post sincer. Imi pare rau pentru tine si iti doresc tot binele din lume. Banuiesc ca ai ceva ani experienta de viata dupa felul cum scri asa ca, imi e greu sa pricep cum ai avut curajul sa arunci cu banii la primul venit sau mai exact pe premisa ca au creat o IMPRESIE BUNA.
BANII, BANUL, BANETUL, MARUNTISUL, MARDEII, MARAFETII, GOLOGANII, in numar mare atrag smecherii care stiu cum sa puna mana pe ei.
Un forum ca asta e foarte bun ca pentru cei ca tine. Sa inteleaga inainte de a da BANII, ca trebuie sa stie inainte de a da banii, CUI II DAU!
Te-ai fript din vina ta, pentru ca nu te-ai gandit nicio secunda ca poti fi ars.
Tu esti vinovat! Nu ei!
Foarte bine ca spui acum cine sunt si ce le poate pielea dar pacat ca ai fost tu printre ei!!!
Bafta
PS NIMENI IN LUMEA ASTA NU-TI POATE GARANTA CA CUTARE SAU CUTARE MONEDA SAU ACTIUNE CRESTE SAU SCADE!!!
TINE MINTE ASTA!!! STIU CE SPUN!!!
DACA STEVE JOBES MOARE ANUL ASTA CE SE INTAMPLA CU ACTIUNILE APPLE? TE-AI INTREBAT INAINTE SA DAI BANII?
-
1
-
-
Luand de buna teoria , cresterea ratei dobanzii unei monede duce la cresterea interesului pentru acea moneda si deci in FX acea moneda se va aprecia in raport cu celelalte.
-
How Monetary Policy Works
When the Bank of England changes the official interest rate it is attempting to influence the overall level of expenditure in the economy. When the amount of money spent grows more quickly than the volume of output produced, inflation is the result. In this way, changes in interest rates are used to control inflation.
The Bank of England sets an interest rate at which it lends to financial institutions. This interest rate then affects the whole range of interest rates set by commercial banks, building societies and other institutions for their own savers and borrowers. It also tends to affect the price of financial assets, such as bonds and shares, and the exchange rate, which affect consumer and business demand in a variety of ways. Lowering or raising interest rates affects spending in the economy.
A reduction in interest rates makes saving less attractive and borrowing more attractive, which stimulates spending. Lower interest rates can affect consumers’ and firms’ cash-flow – a fall in interest rates reduces the income from savings and the interest payments due on loans. Borrowers tend to spend more of any extra money they have than lenders, so the net effect of lower interest rates through this cash-flow channel is to encourage higher spending in aggregate. The opposite occurs when interest rates are increased.
Lower interest rates can boost the prices of assets such as shares and houses. Higher house prices enable existing home owners to extend their mortgages in order to finance higher consumption. Higher share prices raise households’ wealth and can increase their willingness to spend.
Changes in interest rates can also affect the exchange rate. An unexpected rise in the rate of interest in the UK relative to overseas would give investors a higher return on UK assets relative to their foreign-currency equivalents, tending to make sterling assets more attractive. That should raise the value of sterling, reduce the price of imports, and reduce demand for UK goods and services abroad. However, the impact of interest rates on the exchange rate is, unfortunately, seldom that predictable.
Changes in spending feed through into output and, in turn, into employment. That can affect wage costs by changing the relative balance of demand and supply for workers. But it also influences wage bargainers’ expectations of inflation – an important consideration for the eventual settlement. The impact on output and wages feeds through to producers’ costs and prices, and eventually consumer prices.
Some of these influences can work more quickly than others. And the overall effect of monetary policy will be more rapid if it is credible. But, in general, there are time lags before changes in interest rates affect spending and saving decisions, and longer still before they affect consumer prices.
We cannot be precise about the size or timing of all these channels. But the maximum effect on output is estimated to take up to about one year. And the maximum impact of a change in interest rates on consumer price inflation takes up to about two years. So interest rates have to be set based on judgments about what inflation might be – the outlook over the coming few years – not what it is today.
Setting interest rates
As banker to the Government and the banks, the Bank is able to forecast fairly accurately the pattern of money flows between the Government's accounts on one hand and the commercial banks on the other, and acts on a daily basis to smooth out the imbalances which arise. When more money flows from the banks to the Government than vice versa, the banks' holdings of liquid assets are run down and the money market finds itself short of funds. When more money flows the other way, the market can be in cash surplus. In practice the pattern of Government and Bank operations usually results in a shortage of cash in the market each day.
The Bank supplies the cash which the banking system as a whole needs to achieve balance by the end of each settlement day. Because the Bank is the final provider of cash to the system it can choose the interest rate at which it will provide these funds each day. The interest rate at which the Bank supplies these funds is quickly passed throughout the financial system, influencing interest rates for the whole economy. When the Bank changes its dealing rate, the commercial banks change their own base rates from which deposit and lending rates are calculated.
http://www.bankofeng...ypolicy/how.htm
-
Ce este inflatia?
Creşterea generalizată a preţurilor
Într-o economie de piaţă, preţurile bunurilor şi serviciilor se pot modifica oricând. Unele preţuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflaţie atunci când se înregistrează o creştere generalizată a preţurilor bunurilor şi serviciilor, nu doar ale unor articole specifice. În consecinţă, cu un euro se poate cumpăra mai puţin, respectiv un euro valorează mai puţin decât valora anterior.
http://www.ecb.int/ecb/educational/hicp/shared/img/inflation_monster.gif
Aţi văzut monstrul inflaţiei?
Urmăriţi filmul nostru de animaţie
privind stabilitatea preţurilor
Unele variaţii ale preţurilor sunt mai importante decât alteleLa calcularea creşterii medii a preţurilor, se alocă o pondere mai mare preţurilor produselor mai scumpe - cum ar fi electricitatea - decât preţurilor produselor mai ieftine - cum ar fi zahărul sau timbrele poştale.
Oameni diferiţi cumpără produse diferite
Fiecare gospodărie are propriile obiceiuri de consum: unele deţin un autoturism şi consumă carne, altele preferă exclusiv utilizarea mijloacelor de transport în comun sau alimentaţia vegetariană. Media obiceiurilor de consum ale gospodăriilor populaţiei, luate în ansamblu, determină ponderea pe care diferite produse şi servicii o au în măsurarea inflaţiei.
La calcularea inflaţiei, sunt luate în considerare toate bunurile şi serviciile care intră în consumul gospodăriilor populaţiei, inclusiv:
- articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
- bunuri de folosinţă îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale şi maşinile de spălat);
- serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările şi închirierea de locuinţe).
Toate bunurile şi serviciile consumate în gospodăriile populaţiei pe parcursul anului sunt reprezentate de un „coş” de produse. Fiecare produs din acest coş are un preţ care poate varia în timp. Rata anuală a inflaţiei este dată de preţul coşului integral într-o anumită lună comparat cu preţul acestuia în aceeaşi lună a anului precedent.
1. Alcătuiţi o listă a tuturor produselor din coşul dumneavoastră şi a cantităţilor de servicii şi produse pe care le-aţi consumat într-un an dat (acesta va fi „anul de bază” în cazul dumneavoastră).În exemplul nostru am inclus doar pâinea, cafeaua, şedinţele la coafor şi o haină de iarnă
.2. Calculaţi cheltuielile totale pentru fiecare dintre aceste produse, înmulţind cantităţile cumpărate cu preţul unitar aferent:150 de pâini x 1,50 EUR = 225 EUR
100 de ceşti de cafea x 2,40 EUR = 240 EUR etc.
3. Adunaţi rezultatele totale pentru toate produsele pentru a obţine costul total de consum. În anul nostru de bază acesta este egal cu 850 EUR.
4. Repetaţi paşii 2 şi 3 pentru fiecare dintre anii următori.Exemplul arată că, după primul an, unele preţuri s-au modificat, iar costul total al consumului a crescut până la 875 EUR. După al doilea an, acesta este de 891 EUR.5. Împărţiţi costul total al coşului pentru fiecare dintre anii următori la costul coşului din anul de bază în cazul dumneavoastră, apoi înmulţiţi rezultatul cu 100.
Anul următor: 875 EUR ÷ 850 EUR x 100 = 102,96.
Rata anuală a inflaţiei reprezintă variaţia în procente de la un an la altul.În exemplul nostru, după un an, rata inflaţiei se situează la un nivel de 2,9%.
Aceasta este calculată împărţind diferenţa dintre indicele preţurilor pentru anul respectiv şi indicele preţurilor pentru anul anterior (102,9 – 100) la produsul înmulţirii indicelui preţurilor pentru anul anterior (100) cu 100.
În anul următor, aceasta se situează la nivelul de (104,8 – 102,9) ÷ 102,9 x 100 = 1,8%.
-
Rata dobânzii si rolul sau în cadrul teoriilor monetare
Teoria preferintei pentru lichiditate a fost dezvoltata de catre economistul John Maynard Keynes, în cadrul acesteia, echilibrul ratei dobânzii stabilindu-se în termenii cererii si ofertei de moneda.
Analiza porneste de la luarea în calcul a doua categorii principale de active preferate de populatie pentru a-si conserva averea : banii si titlurile pietei de capital.[1]
În general, în economie, averea totala trebuie sa fie egala oferta totala de obligatiuni plus cantitatea de moneda oferita, iar totalul obligatiunilor si moneda pe care populatia doreste sa le detina trebuie sa fie egale cu totalul averii detinute.
Pentru determinarea ratei dobânzii în conditii 21521l1116v de echilibru se urmeaza acelasi rationament, prin luarea în considerare a cererii si ofertei de titluri, si prin scrierea ecuatiei cererii si ofertei de moneda.
Acest model al preferintei pentru lichiditate ce analizeaza piata monetara nu este altceva decât analiza caracteristica pietei obligatiunilor. Însa, în practica, abordarea este diferita, deoarce luându-se în considerare doar doua tipuri de active, moneda si obligatiunile, preferinta pentru lichiditate ignora orice efecte ale ratei dobânzii asupra activelor reale.
Nivelul ratei dobânzii este determinat pornind de la naliza mai multor factori, cum ar fi: modificarea veniturilor, nivelul preturilor si oferta de moneda.
„Potrivit definitiei date monedei de Keynes, în structura acesteia sunt incluse numerarul, care nu produce dobînda, si depozitele la vedere, cares unt purtatoarele unor niveluri scazute ale dobânzii. Astfel, se presupune ca moneda prezinta o rata a rentabilitatii egala cu zero. Obligatiunile, ca singura alternativa a banilor, în conceptia lui Keynes prezinta o rata a rentabilitatii egala cu rata dobânzii rd.Daca aceasta rata creste, atunci rata de rentabilitate a depozitelor scade, comparativ cu rentabilitatea obligatiunilor si, potrivit teoriei, cererea de moneda se diminueaza.”[2]
Deci, se observa existenta unei relatii de negativitate între cererera de moneda si rata dobânzii. Daca se utilizeaza conceptul de cost de oportunitate, care defineste nivelul dobânzii la care se renunta prin detinerea de obligatiuni, atunci nivelul acesteia creste daca rata dobânzii la activele alternative (obligatiuni) creste. Astfel, lichiditatea este mai putin preferata, iar cantitatea oferita trebuie sa scada.
Pentru practicarea modelului pregerintei pentru lichiditatea este necesara cunoasterea modului în care diferite variabile, cum ar fi nivelul veniturilor si al preturilor, genereza modificari în nivelul ratei dobânzii.
Pentru a evidentia efectele unui factor asupra ratei dobânzii , ceilalti se considera a fi constanti.
Conform analizei lui Keynes, cererea de moneda este determinata de nivelul veniturilor si cel al preturilor.
· Efectul veniturilor este prezent în economie în urmatoarele situatii:
- atunci când economia este în expansiune si nivelul veniturilor sporeste, populatia va manifesta o preferinta pentru detinerea de monea, ca rezerva a valorii;
- în aceleasi conditii de crestere economica, populatia realizeaza un volum mai mare de tranzactii utilizând moneda, rezultâns astfel preferinta pentru detinerea acestui tip de active;
- un nivel înalt al veniturilor genereaza cresterea cererii de moneda. Grafic, acest efect se manifesta printr-o deplasare acurbei cererii de moneda spre dreapta.
· Pentru a demonstra efectul niveluli preturilor, Keynes ia în considerare cantitatea de moneda detinuta de populatie în termeni reali, respectiv sub forma bunurilor si serviciilor ce pot fi achizitionate. Atunci când nivelul preturilor creste, cu aceeasi cantitate de moneda se va achizitiona un volum mai mic de bunuri si servicii.
Pentru a restabili echilibrul, se va manifesta preferinta populatiei pentru detinerea de moneda, în expresie nominala, într-o cantitate mai mare. Astfel, cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de moneda; grafic evidentiindu-se prin deplasarea spre dreapta a curbei cererii.
Factorii care influenteaza oferta de moneda se manifesta într-un proces complex care implica participarea bancii centrale,a bancilor comerciale si a altor institutii ale pitei monetare. Acesti factori sunt oferta de moneda si modificarile produse la nivelul acesteia.
La Keynes este luata în considerare majoritatea ofertei de moneda, rezultata ca urmare a actiunilor bancii de emisiune. Orice majorare a ofertei de moneda conduce la deplasarea curbei ofertei spre dreapta.
Aceasta analiza si modul în care este influentata rata dobânzii prezinta importanta practica, deoareece pe baza acestor aspecte este posibila evaluarea efectelor politicii monetare asupra ratei dobânzii.
„Analiza realizata de Keynes stabileste o legatura între „sfera monetara” si sfera „reala” prin intermediul ratei dobânzii. Conform teoriei keynesiste, rata dobânzii creeaza o legatura între sfera monetara si sfera reala, influentând în acelasi timp cererea de moneda si investitiile. Prin urmare, rata dobânzii reprezinta principalul canal de transmitere a efectelor politicii monetare asupra economiei reale. Asadar, Keynes a respins dihotomia între fenomenul monetar si cel real (specifica clasicilor) si caracterul neutru al monedei.”[3]
Inflatia anilor ’70 a determinat economistii sa reevaluze teoria dobânzii. Ei s-au bazat pe analiza neoclasica ce fusese dezvoltata de Irving Fisher în 1930. principalii sustinatori ai noii viziuni asupra dobânzii sunt: Milton Friedman si Eugen Fama. La realizarea de cercetari s-au implicat si William Gibsen, M. Levi si I. Makin.
Sustinatorii acestui curent afirma ca rata nominala a dobânzii este egala cu suma dintre rata reala a dobânzii si rata anticipata a inflatiei.
Aceasta teorie se bazeaza pe un model de expresie neoclasica si are la baza urmatoarele coordonate:[4]
· Ca punct de plecare se presupune o economie în care se manifesta o înalta utilizare a factorilor de productie, într-un regim de echilibru dinamic, astfel ca rata dobânzii reale este egala cu rata dobânzii nominale. Pe termen lung se considera ca rata de crestere a masei monetare este egala cu rata de crestere reala, preturile ramânând constante;
· Modificarea începe cu majorarea ratei de crestere a masei monetare. Astfel, rata dobânzii va scadea, veniturile vor creste si cererea pentru bunuri se va accentua în sens ascendent. Agentii economici, gândind ca majorarea cererii le este bine venita, îsi vor utiliza resursele în mod intensiv si vor angaja resurse de rezerva. Pe masura ce cererea, veniturile si productia cresc, cererea de moneda se va majora si ea si dobânda de piata va urma un trend ascendent. De asemenea, preturile si salariile se vor majora si ele, dupa care are loc o evolutie în sens invers;
· Cresterile enumerate mai sus, ale veniturilor, productiei, preturilor, salariilor, vor conduce la scaderea stocului real de moneda, vor influensa cresterile dobânzii nominale, având efecte negative asupra productiei si exercitându-si influenta în a facilita tendintele de diminuare a productiei, nivelul productiei revenind la stadiul initial.
„Modelul contemporan presupune ca rata dobânzii nominale îsi mentine tendinta de crestere, chiar daca rata reala de crestere a masei monetare a revenit la nivelul anterior, iar preturile înceteaza sa mai creasca. Atâta timp cât rata de crestere a masei monetare depaseste rata de crestere a produsului intern, exista o cerere excedentara de bunuri si indivizii vor anticipa inflatia. Deponentii vor insista sa beneficieze de o dobânda nominala, cel putin egala cu rata reala a dobânzii, majorata cu rata anticipata a inflatiei. La rândul lor, debitorii vor fi gata sa plateasca dobânzi majorate, întrucât ei stiu ca ridicarea preturilor le va permite sa plateasca dobânzi la un nivel superior ratei reale a dobânzii. Astfel, teoria contemporana a dobânzii reuneste teoriile reale si monetare prin intermediul efectului de anticipatie a preturilor.”[5]
Concluziile sustrase servesc pentru autoritati politice din tari diferite ca niste „trasee” de urmat pentru îndeplinirea obiectivelor. Astfel, daca se doreste o scadere a ratei dobânzii, atunci se majoreza oferta de moneda, în conditiile în care efectul d elichiditate este dominant comparativ cu celelalte. Se recurge la o diminuare a ofertei d emoneda atunci când celelalte efetcte domina lichiditatea, iar efectul inflatiei ajusteaza rapid rata dobânzii. Daca celelalte efecte domina efectul lichiditate, iar inflatia antreneaza modificari lente ale ratei dobânzii, atunci cresterea sau descresterea ofertei de moneda poate fi dirijata în functie de ceea ce se urmareste pe termen lung sau scurt.
Posibilitatile autoritatilor monetare de a influenta în practica ratele dobânzilor sunt limitate, doar în cazul tranzactiilor pe termen foarte scurt acestea putând fi influentate. Pe termen lung, interventiile ofera doar o imagine asupra credibilitatii politicii economice.
În prezent se utilizeaza rata dobânzii pe termen scurt în vederea echilibrarii echilibrarii cantitatii de moneda. O astfel de practica este opusa la ceea ce sustine teoria, respectiv, cantitatea de moneda oferita este cea care genereaza un anumit nivel al ratei dobânzii si nu invers.
http://www.scritube.com/economie/finante/Rata-dobanzii-si-rolul-sau-in-15521111618.php
-
Cred ca se termina si anul la Japonezi, nu sunt sigur. Interventia la JEN e vizibila deja. A doua interventie defapt.
-
SMA este - medie mobila simpla
MA este - medie mobila - daca nu este trecut nimic in fata literelor MA se considera ca media mobila este simpla deci MA si SMA sunt sinonime atata timp cat nu se mai adauga nimic in text despre ia.
A penetra o MA inseamna ca pretul a trecut dintr-o zona in alta fata de acea MA, adica daca pretul a fost acum o ora sub acea MA si acum este peste acea MA inseamna ca pretul a penetrat sau a facut cross.
Cum adica crezi ca mai sunt cateva? Ce cateva? si ce mai exista alte chesti asemanatoarea? Nu inteleg, poate poti sa fi mai clar.
-
Da. Nu ma pricep la valuri si mi pare rau caci e o unealta buna. Stiu doar ca varfurile si succesiunea lor ca mod de citire a chartului este baza de la care pleaca si sistemul bazat pe numararea valurilor dar si a trendului clasic. Aici in schimb intervin multe probleme cum ar fi ciclicitatea in timp dar si evenimente neprevazute. S-ar putea spune ca asemenea evenimente se pot totusi prevedea in paternurile Ellott, probabil, nu stiu, dar ce stiu este ca un eveniment major cum este cutremurul din Japonia poate schimba si directia fundamentala cat si cea data de succesiunea varfurilor. Asa ceva cred ca este greu de prevazut pentru oricine.
Pe de alta parte, eu sunt intrigat de faptul ca nimeni nu vrea sa vada defapt ce se intampla. Pe de o parte, anul trecut, criza a fost impinsa "pe fata" in Europa ca si cum doar noi trebuie sa platim oalele sparte iar de la inceputul anului in curs suntem martorii unei sustineri "tot pe fata" a monedei Euro de catre anumite tari. Lupta pentru "Sell Euro" s-a terminat in Ianuarie , consider eu, Deja, sunt analize de la Goldman care duc euro peste 1.50, analize date catre proprii clienti. Faptul ca se fac publice ii ajuta prin simplu fapt ca influenteaza.
Pare logic ca la un moment dat Euro poate ajunge la paritate dar incerc sa aflu cand. Daca va face paritate in 2014 deja e c-am departe ca target pentru un sell anul asta. De aceea ma refer la viitorul apropiat , 1 3 luni cel mult pentru ca sunt sanse sa o nimeresc. Mi se pare mai rezonabil sa ai targhete cat de cat mai apropiate in timp si distanta in pips pentru ca sunt sanse mai mari sa le atingi si cu analiza dar si cu trade ul. As putea acum sa pun un sell de la 1.40 pentru 1.20 dar daca face miscarea asta in 9 luni su eu pun 1 dolar pe pip trebuie sa ami cel putin 1000 zic eu pentru SL si sa astept 9 luni sau iau 2000. Pai daca impart 2000 de dolari la 9 luni nu cred ca-mi scot banii de curent si intretinere.
-
1
-
-
@Deos
Bineinteles ca toti avem toate drepturile din lume. Sigur ca toti putem sa facem ce vrem. Nu despre asta e vorba. Concluzia mea este ca se cauta cu lumanarea un sell care numai vine. Inteleg ca numararea valurilor poate asta spune dar din Iunie anul trecut avem 3 trenduri : 2 de buy , cu cel in curs si 1 de sell. Mai e putin si se face anul de cand se cauta paritatea. Repet, suntem la zona lui 1.40 si nu da semne de oboseala. De anul trecut marile agentii, banci, situri de profil, analisti, super analisti, tehnicieni, fundamentalisti (in forex
dau paratatea Euro ca fiind in carti . Si cand colo? din Ianuarie tot la buy. Cum se poate asa ceva? Intrebarea mea este pur retorica si nu se refera la analiza ta.
sunt 2 variante. Ori analizele nu sunt bune, ori analizele sunt bune dar pretul nu respecta analizele.
Si aici nu ma refer la noi cei de pe forumul asta ci la cei smecheri gen Reuters si alte situri cunoscute de profil formatoare de opinie.
Dupa modul cum a pornit trendul anul asta si mai ales dupa faptul ca reactioneaza foarte putin la evenimente negative, Euro, chiar daca atinge 1.42 nu va pica mai tare de 1.25 , anul asta. Se va mentine in zona asta din multe motive dar printre cele mai importante sunt: Diversificarea in trezoreriile bancilor centrale deci in detrimentul Dolarului, relaxarea crizei in UE odata cu aprobarea noului fond financiar ce se va intampla luna asta si cea mai importanta, sansa mare de crestere a dobanzii, Un Euro cu o dobanda semnificativ mai mare decat Dolarul nu are cum sa se duca la paritate cu cel din urma, mi se pare logic.
-
1
-
-
toata lumea vrea sell la euro si el urca. Nu e ciudat? si asta nu de azi de ieri. Toti vad paritate de anu trecut si suntem la 1.40. Nu e ciudat? cat o sa se mai caute paritatea, si la 1.50?
-
Dom'ne, io zic asa:
hai sa dam sell la fiecare open Londra sau cu 30 de min inainte de start si asta toata viata.
Sansele sunt 50% ca la un moment dat sa devi milionar.
Decat sanze 0 mai bine 50%, nu? Hi Hi.
-
1
-
-
Ceea ce spui tu s ar rezuma asa:
statistic un instrument are variatii care nu pot fi prezise prin metode clasice
dar care pot fi prezise schimband modul de abordare.
In loc sa caut sa fac profit constant voi face si profit si pierdere constant.
Cum fac sa fac profit mai des?
De unde stiu ca primul lucru nu e pierderea si al doilea e castigul?
Cum stiu cand sa intru si cand sa ies statistic,
sincer nu inteleg paradigma.
Sa presupun ca fac 50% in 2 ore iar statistica spune ca voi pierde si voi castiga in urmatoarele 10 ore intre 20% si 80% la interval de 2 ore.
Am 2 variante: ori ma opresc cand sunt profitabil ori astept sa trec prin zona neprofitabilitatii ca sa reintru iar pe profit pentru ca statistica spune ca la al 4 lea val sansa creste ca unghiul valului din una din cele 2 directii sa se amplifice si deci sansa creste ori sa fiu profitabil ori sa nu fiu . Ha ha.
-
1
-
-
citat de pe net:
"I always am greatly amused when people who have just discovered "automated arithmetic" methods try to apply them in predicting the markets. I have developed, invented, and written NN codes and models for MUCH more than a decade. I have even imbedded genetic algorithms in the back prop sections of consensus nets. I have used specialized wavelet bases and independent component analysis etc. etc. In short, I have used more advanced techniques than you have even (yet) dreamed of. What is my point? Financial markets and their instruments CAN NOT BE PREDICTED with any regularity that will produce a consistent profit. Eventually you will discover that the ONLY way to consistently make money using computational "stuff" is to sell the "stuff" to the wide-eyed. But, have fun!"
-
1
-
-
da, sare. 2 varfuri cu amplitudine aproximativ egala negativ si pozitiv, mai mult de atat nu prea inteleg din ce am citit 5 minute pe net. Poti sa fi mai explicit?
-
Deci, mai multe detalii ... ?
edit
citat de pe net:
"I always am greatly amused when people who have just discovered "automated arithmetic" methods try to apply them in predicting the markets. I have developed, invented, and written NN codes and models for MUCH more than a decade. I have even imbedded genetic algorithms in the back prop sections of consensus nets. I have used specialized wavelet bases and independent component analysis etc. etc. In short, I have used more advanced techniques than you have even (yet) dreamed of. What is my point? Financial markets and their instruments CAN NOT BE PREDICTED with any regularity that will produce a consistent profit. Eventually you will discover that the ONLY way to consistently make money using computational "stuff" is to sell the "stuff" to the wide-eyed. But, have fun!"
-
1
-
-
Nu sunt mare indragostit de valuri eliot dar 1 2 3 sau a b c se regasesc in multe alte sisteme ce masoara varfuri. Nu vreau sa intru in neowave sau in detalii pentru ca pierd directia generala. Poate fi ce spui tu dar atat timp cat orice numerotare duce tot acolo inseamna ca e bine. Nu stiu ce va fi dupa 1.42 . Ma bazez pe fundament sa aflu si asta voi vedea atunci, pana acolo insa si fundamentul si numerotarea au aceeasi directie. Deja din Mai Iunie e greu sa cauti inca de acum o directie pentru ca se termina QE2 la SUA , nu stim daca Rata pe UE va creste in Aprilie asa cum ne-a speriat ECB si uite ca evenimente neprevazute pot aparea mereu , cum e cutremurul din Japonia sau cel di NE sau inundatiile din Australia. Vedem atunci dupa finalizare daca corectia trece de 62 in jos atunci nu mai e 4 si deci e altceva. Daca nu trece in jos de 62 si face impuls in sus cu corectia de rigoare ne ducem in 5 care poate tine pana in Noiembrie cu target sus sus.
Uite probleme din Iunie:
1. Daca se pune problema de QE3 la SUA atunci un alt val de devalorizare al Dolarului e in calcul care duce Euro in sus in 5.
2. Daca Inflatia pe Euro se stabilizeaza atunci atitudinea la ECB va fi mai neutra cu privire a o noua marire a dobanzii si deci o cadere pe Euro toata vara e posibila si deci 3 valuri in jos pot fi linistit.
3. Daca Lira si Aud NZD CAD se apreciaza - Lira pe o crestere a Ratei iar restul pe cresterea cererii de materii prime sau pur si simplu speculativ vor trage si Euro dupa ele.
4. Nu stiu ce se intampla cu Petrolul care are greutate mare in raporturile perechilor.
-
1
-
-
Am pus 1 caci A si B cred ca sunt asa.
Si faptul ca 1 sau a. cum vreti sa i spuneti, s a corectat doar 38fib duce 3 la 1.44 mai repede.
-
buy pana-n Mai.
-
De ce 3 e atat de scurt? nici macar nu a dublat 1
Eu cred ca se duce la 1.42 pana sa faca ce spui tu si ar insemna ca pe acolo se termina 3 si dupa avem 4 care oricum tine mult in timp. Deci te c-am grabesti . Parerea mea.
-
@Dani2kn
M-am gandit sa raspund afirmatiilor tale pentru ca tu incerci sa spui cititorului ca un lucru e mai bun decat altul, in speta, tehnicul este mai bun decat fundamentul sau indicatorii nu sunt buni samd, deci incerci sa ne transmiti cu acest post ca ceea ce faci tu este bine , profitabil, ca ai trecut prin furcile caudine ale fundamentului si ai pierdut si mai ales ca ai dobandit claritate si siguranta in sistemele tehnice pe care le folosesti.
Citat:
"Totusi, daca doriti sa deveniti Speculatori de talie mondiala aka Soros trebuie sa va bazati si pe conditiile de piata, pe sentimentul pietii si pe analiza fundamentala dar, un speculator fara o buna analiza a graficului nu exista"
Vrei sa spui ca Soros, cand a batut banca Angliei a tras linii de trend si a asteptat infrigurat ca pretul sa ajunga la ele ca sa faca miliardul?
Pentru ca spui ca Soros nu putea sa fie un bun speculator daca nu stia sa faca analiza graficului.
Citat:
"Un alt motiv pentru care sfatuiesc incepatorii sa aleaga analiza tehnica in detrimentul celei fundamentale este faptul ca analiza fundamentala consuma mult timp si resurse si necesita specializare, adica sa deveniti specializati in domenii economice concentrate pe ramuri si date si cu toate acestea tot nu o sa ajungeti tari pentru ca nu aveti acces la informatii vitale ce sunt tinute ascunse"
Dar analiza tehnica consuma mai putin timp si mai putine resurse?
Dar cum de reusesc sa le ascunda ca eu le gasesc cu un clik in fiecare dimineata majoritatea informatiilor de baza, adevarat, ca nu gasesc barfe sau inside info, dar dupa cum sti, tocmai zilele astea este judecat un nene pentru tocmai asemenea trazanie: a facut trafic de informatii ce nu trebuiau a fi facute publice tocmai pentru a pastra echilibrul in piata. Asa ceva se pedepseste.
Dupa cum sti, informatiile importante majore le afla absolut TOATA LUMEA in acelasi minut cum sunt ratele dobanzilor, GDP urile si multe alte informatii importante care, daca le ai sti cu 5 secunde mai devreme tu ca trader ai fi printre primii in top Forbes anual. Da, sunt de acord ca sunt tinute secrete pana la data publicarii doar exact pentru a pastra echilibrul.
Ceea ce nu sti tu este ca, majoritatea anunturilor economice sunt speculate cu mult inaintea aparitiei lor in mod public si asta tocmai cu ajutorul analizei fundamentale. Sa ti dau un exemplu de azi : NZD ieri 9 Martie 2011 a anuntat scaderea ratei dobanzii cu 0.50 puncte. Daca ai sa te uiti la grafic ai sa vezi ca NZD a pierdut in fata majoritatii perechilor de la cutremur si pana ieri. De ce? pentru ca dupa o analiza a pagubelor cutremurului s-a speculat ca banca centrala a NZ va cobori dobanda , ceea ce s-a si intamplat, dar? Surpriza! La momentul anuntului doar un spike a fluturat charturile in miez de noapte dupa care, liniste. Probabil ca o inchidere sub 61 fib va genera un nou val de sell dar, predictia miscarii bancii era deja in pret : Price IN.
Ce ai spus aici este complet neconvingator in lumina celor spuse de mine mai sus:
Citat:
"Ca sa rezum, analiza fundamentala este lagging indicator sau to early indicator (in cazul celor care au ponturi), analiza tehnica dpdv al indicatorilor este lagging indicator, analiza din prisma actiunii pretului este leading indicator si reflecta exact ceea ce se intampla in piata in acel moment."
Acum as vrea sa stiu ce experienta de trade ai, ce profit procentual ai realizat de cat esti profitabil si daca se poate sa ne impartasesti din tehnica ta ar fi minunat dar pana atunci nu stiu de ce ar trebui sa te cred pe cuvant cand afirmi urmatoarele:
CItat:
"Sfat pentru incepatori, uitati de analiza fundamentala si axativa, in mare parte, pe cea tehnica si in special pe cea a actiunii pretului pentru ca indicatorii sunt criminali daca nu ii intelegeti"
Cum definesti " actiunea pretului" sau Price Action"?
Eu si acum caut o definitie la aceasta sintagma care sa ma ajute sa fac trade si tot nu am gasit-o. Stiu in mare ce ar vrea sa zica dar nu stiu de unde sa o apuc, sincer. Stiu ca exista paternuri de bare, de timp, paternuri harmonice, de valuri, romburi, triunghiuri etc, dar repet, paternul actiunii pretului nu-l stiu.
Citat:
" la baza studiilor economice si financiare troneaza cererea si oferta si nimic altceva iar pretul se va misca in functie de aceasta indiferent de conditii sau indicatori"
Daca economia ar fi o stiinta exacta toata lumea ar fi fericita, plina de bani si sanatoasa dar cum Stiintele Economice se ajuta doar de matematica, statistica, istorie, marketing, management, psihologie si nu fac pur matematica atunci nu poti sa spui ca doar cererea si oferta sunt cauza crizei in care traim. Criza nu face si ia parte din economie?
Daca un om ar sti cu siguranta matematica ca oferta depaseste cererea de paine azi s-ar mai apuca de realizat o fabrica de paine? Nu, conform teoriei tale, dar totusi, anual apar si dispar fabrici de paine.
Am citat doar putin din ceea ce ai scris. Cu siguranta sunt multe de spus dar prefer sa astept un raspuns la doar cele mentionate de mine.
-
1
-
-
Indicator nivele de rezistenta.
Ideea de la care a plecat crearea lui este sa vedem distanta intre nivele majore si cu numar rotund 1.40 1.50 impartite la jumatate.
Tradelover va veni cu explicatii.
In mare este vorba de Teoria Sfertului care o gasiti pe net explicata.
-
Probabil. Am spus doar ce mi-a ramas in minte ca esenta , nu stiu daca cifrele sunt exacte si cred ca nu sunt relevante.
Ideea a contat, PRIN VIZIUNE si CREATIVITATE deci INVENTIV.
Stim cu totii ca Incepatorii in marea lor majoritate castiga si chiar sunt oameni care au incercat sa afle de ce se intampla asta. Nu stiu daca au reusit sa gaseasca raspunsul dar si eu am fost printre acei Incepatori care a castigat la inceput. Sunt in paternul clasic de Up and Down in cont si in Sentimente. Nu stiu cand voi trece la Next Level, daca am trecut deja sau nu voi trece niciodata dar sti cum se spune la Loto: Prima regula sa castigi este sa joci!
De unde sa stiu daca nu cumva in mine nu se afla un spirit vizionar care sa dea lovitura?
Deocamdata nu am dat-o ca Prietenul de mai sus dar poate VIZIUNEA si CREATIVITATEA mea ma vor duce la INVENTIVITATE.
dau paratatea Euro ca fiind in carti . Si cand colo? din Ianuarie tot la buy. 
Zen si Arta Tradingului
în Oameni si comunitate
Postat
alea fara SL sunt profitabile